ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față; Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, din 26 martie 2009 emisă în dosarul nr. 310/P/2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații A.S. (judecător la Curtea de Apel Galați), D.B. și R.A. (judecători la Tribunalul Galați) sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., deoarece din actele dosarului rezultă că fapta sesizată nu există. În esență, s-a reținut că petentul D.N. se află într-un litigiu civil cu Asociația de locatari din imobilul în care acesta domiciliază, conflict ce are la bază neplata unor cheltuieli comune de întreținere de către petent.

Prin sentința civilă nr. 953/2008 a Judecătoriei Galați a fost admisă excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune invocată din oficiu pentru cheltuielile de întreținere anterioare lunii octombrie 2004 și a fost admisă în parte acțiunea civilă în pretenții formulată de reclamantă, fiind obligat pârâtul D.N. la plata sumei de 1179 lei cu titlu de cheltuieli comune de întreținere. A fost respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere aferente debitului principal. Prin decizia civilă nr. 315/2008 pronunțată de Tribunalul Galați, completul de judecată din care au făcut parte în calitate de judecători cei trei intimați a admis recursul reclamantei Asociației de Proprietari, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Din examinarea plângerii petentului, rezultă că acesta consideră că prin admiterea recursului, cei trei magistrați l-ar fi „privat de dreptul de a beneficia de Decretul nr. 167/1958...aducându- mi o vătămare a intereselor personale...". Din analiza actelor aflate la dosarul cauzei, procurorul a reținut că membrii completului de judecată nu i-au vătămat petentului interesele sale, motivând în mod corect și fără echivoc soluția dispusă. De asemenea, trebuie precizat că partea nemulțumită de soluția dispusă de instanță are la îndemână exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, fiind imposibilă angajarea răspunderii penale a magistraților pentru soluția dispusă. Dacă am admite altfel, ar însemna să afectăm într-un mod iremediabil conținutul raporturilor juridice, ceea ce ar determina angajarea răspunderii penale a tuturor magistraților care se pronunță în cauzele deduse judecății, deoarece întotdeauna va exista o parte nemulțumită.

De altfel, într-o atare situație, nici nu și-ar mai dovedi utilitatea căile de atac. Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul conform art. 278 C. proc. pen. Prin rezoluția Procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din 18 mai 2009 emisă sub nr. 4761/2373/11/2/ 2009 a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentului. În esență, s-a reținut că în sarcina magistraților menționați nu se poate reține săvârșirea nici unei infracțiuni. Astfel, fapta magistratului judecător de a desfășura toate activitățile componente și conexe judecării cauzei nu poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu.

Conform dispozițiilor art. 124 alin. (3) din Constituție judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, soluțiile lor exprimând convingerea creată de probele interpretate în strânsă legătură cu respectarea dispozițiile legale. Chiar și în situația când astfel de activități sunt realizate defectuos, aceasta nu atrage răspunderea penală a magistraților, îndreptarea oricărei erori putându-se face exclusiv prin exercitarea căilor de atac. Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, petentul D.N. a formulat plângere potrivit art. 278/1 C. proc. pen. Potrivit art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen., termenul în care o asemenea plângere poate fi adresată instanței competente este de 20 de zile de la data comunicării de către procurorul ierarhic superior a modului de rezolvare a plângerii ce i-a fost adresată conform art. 278 C. proc.

pen. În speță, rezoluția Procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din 18 mai 2009 a fost comunicată petentului la data de 29 mai 2009,conform dovezii aflate la dosar (fil.36 dup), iar acesta a înregistrat pe rolul Înaltei Curți plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale la data de 1 iulie 2009,cu depășirea termenului de 20 de zile prevăzut de lege (ultima zi fiind 19 iunie 2009). În consecință, plângerea petentului este tardivă și urmează a fi respinsă conform art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE Respinge ca tardivă plângerea formulată de petiționarul D.N. împotriva rezoluției din 26 martie 2009 dată în dosarul nr. 310/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică. Obligă petiționarul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 8 octombrie 2009.