ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cauzei penale de față;
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de
Casație și Justiție, Secția de
urmărire penală și criminalistică, din 26
martie 2009 emisă în dosarul
nr. 310/P/2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații A.S.
(judecător la Curtea de Apel Galați), D.B. și R.A.
(judecători la Tribunalul Galați) sub aspectul săvârșirii infracțiunii
prev.
de
art. 246 C. pen., deoarece din actele dosarului
rezultă că fapta sesizată nu există.
În esență, s-a reținut că petentul D.N.
se află într-un litigiu civil cu Asociația de locatari din imobilul în care
acesta domiciliază, conflict ce are la bază neplata unor cheltuieli comune de
întreținere de către petent.
Prin sentința civilă nr. 953/2008 a
Judecătoriei Galați a fost admisă excepția prescripției extinctive a dreptului
la acțiune
invocată din oficiu pentru
cheltuielile de întreținere anterioare lunii octombrie 2004 și a fost admisă în
parte acțiunea civilă în pretenții
formulată de reclamantă, fiind
obligat pârâtul D.N. la plata
sumei de 1179
lei cu titlu de cheltuieli comune de întreținere. A fost respins ca nefondat
capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de
întârziere aferente debitului principal.
Prin decizia civilă nr. 315/2008 pronunțată de
Tribunalul
Galați, completul de judecată
din care au făcut parte în calitate de
judecători cei trei intimați a
admis recursul reclamantei Asociației
de
Proprietari, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la
aceeași
instanță.
Din examinarea plângerii petentului, rezultă că
acesta consideră că prin admiterea recursului, cei trei magistrați l-ar fi
„privat de dreptul de a beneficia de Decretul nr.
167/1958...aducându-
mi o vătămare a intereselor personale...".
Din analiza actelor aflate la dosarul cauzei, procurorul
a reținut că membrii completului de judecată nu i-au vătămat petentului
interesele sale, motivând în mod corect și fără echivoc soluția dispusă.
De asemenea, trebuie precizat că partea
nemulțumită de soluția dispusă de instanță are la îndemână exercitarea căilor
de atac prevăzute de lege, fiind imposibilă angajarea răspunderii penale a
magistraților pentru soluția dispusă. Dacă am admite altfel, ar însemna să
afectăm într-un mod iremediabil conținutul raporturilor juridice, ceea ce ar
determina angajarea răspunderii penale a tuturor magistraților care se pronunță
în cauzele deduse judecății, deoarece întotdeauna va exista o parte
nemulțumită. De altfel, într-o atare situație, nici nu și-ar mai dovedi
utilitatea căile de atac.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere
petentul conform art. 278 C. proc. pen.
Prin rezoluția Procurorului șef al Secției de
urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de
Casație și Justiție din 18
mai 2009 emisă sub nr. 4761/2373/11/2/ 2009
a fost
respinsă ca neîntemeiată plângerea petentului.
În esență, s-a
reținut că în sarcina magistraților menționați nu
se poate
reține săvârșirea nici unei infracțiuni.
Astfel, fapta magistratului judecător de a
desfășura toate
activitățile componente și
conexe judecării cauzei nu poate întruni
elementele constitutive ale
infracțiunii de abuz în serviciu. Conform dispozițiilor art. 124 alin. (3) din
Constituție judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, soluțiile
lor exprimând convingerea creată de probele interpretate în strânsă legătură cu
respectarea dispozițiile legale.
Chiar și în situația când astfel de
activități sunt realizate defectuos, aceasta nu atrage răspunderea penală a
magistraților,
îndreptarea oricărei erori
putându-se face exclusiv prin exercitarea
căilor de atac.
Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi
penale, petentul
D.N. a formulat plângere potrivit
art. 278/1 C. proc. pen.
Potrivit art. 278/1
alin. (1) C. proc. pen., termenul în care o asemenea
plângere
poate fi adresată instanței competente este de 20 de zile de la data
comunicării de către procurorul ierarhic superior a modului de rezolvare a
plângerii ce i-a fost adresată conform art. 278 C. proc. pen.
În speță, rezoluția Procurorului șef al Secției
de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție din 18 mai 2009 a fost comunicată petentului la
data de 29 mai 2009,conform dovezii aflate la dosar (fil.36 dup), iar acesta a
înregistrat pe rolul Înaltei Curți plângerea împotriva rezoluției de neîncepere
a urmăririi penale la data de 1 iulie 2009,cu depășirea termenului de 20 de
zile prevăzut de lege (ultima zi fiind 19 iunie 2009).
În consecință, plângerea petentului este
tardivă și urmează a fi respinsă conform art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc.
pen., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat conform
art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca tardivă plângerea formulată
de petiționarul
D.N.
împotriva rezoluției din 26 martie 2009 dată în
dosarul
nr. 310/P/2009 al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, Secția de urmărire
penală și criminalistică.
Obligă petiționarul la plata sumei de
300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată
în ședință publică, azi 8 octombrie 2009.