ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1712/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1712/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 322/2004
pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr. 9192/2004 au fost
condamnați la câte o pedeapsă de câte 8 ani închisoare, în baza art. 211 alin.
(1), (2) lit. b) și (2
1
) lit. a) și c) C. pen., în condițiile
reținerii stării de recidivă prevăzută de art. 37 C. pen. inculpații:
1. B.I.;
2. K.I.;
3. C.M.
Pentru inculpații B.I. și K.I.
au fost revocate resturile rămase din pedepsele cu închisoare aplicate prin
sentințe penale anterioare, diferite și apoi contopite cu pedepsele din cauză,
dispunându-se să execute fiecare pedeapsa de 8 ani închisoare.
Prin aceeași sentință a fost
condamnat inculpatul F.A., la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru
infracțiunea de tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1), (2) lit.
a) și b) alin. (2
1
) lit. a) și c) C. pen., săvârșită în
coparticipație cu ceilalți inculpați.
A fost menținută starea de
arest a inculpaților și s-a dedus durata arestării preventive.
Au fost obligați inculpații
la plata cheltuielilor judiciare către stat și la 20.000.000 lei despăgubiri
către partea civilă R.I.
Pentru a hotărî astfel,
tribunalul a reținut în baza probelor administrate atât în cursul urmăririi
penale cât și în fața instanței că, în noaptea de 8 august 2004 cei patru
inculpați, după ce au consumat băuturi alcoolice la barul L.H. din satul Tâmpa
au luat hotărârea să sustragă bani de la partea vătămată R.I., care locuia în
vecinătatea barului. Punând în aplicare hotărârea luată inculpații au pătruns
în locuința părții vătămate, care locuia singură și prin violență i-au sustras
suma de 30.000.000 lei pe care ulterior au împărțit-o între ei.
Prin decizia penală nr. 422
din 23 decembrie 2004, pronunțată de secția penală a Curții de Apel Alba-Iulia,
în dosarul nr. 8480/2004 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de
inculpații F.A., K.I., B.I. prin care susțineau că pedepsele aplicate sunt prea
aspre și s-a luat act de retragerea apelului declarat împotriva aceleiași
sentințe nr. 322/2004 a Tribunalului Hunedoara.
Împotriva acestei ultime
hotărâri a declarat recurs inculpatul K.I. sub aspectul greșitei
individualizări a pedepsei susținând prin motivele scrise cât și oral în fața
instanței că, față de gradul de participație consumată „pentru o palmă aplicată
părții vătămate pentru suma de 1.400.000 lei.” recunoașterea faptei și situația
personală în vârstă de 42 ani, fără susținători, pedeapsa de 8 ani închisoare
este prea mare.
Criticile sunt neîntemeiate
iar recursul se va respinge ca nefondat pentru considerentele ce urmează.
Curtea de Apel Alba Iulia a
pronunțat o soluție legală și temeinică atunci când a respins ca nefondat
apelul inculpatului, cu aceeași susținere că pedeapsa aplicată de instanța de
fond este prea mare. S-a reținut corect prin decizia recurată că instanța de
fond, la individualizarea pedepsei a ținut seama de toate circumstanțele faptei
și ale persoanelor inculpaților, anume împrejurarea că anterior comiterii
faptei au consumat o mare cantitate de alcool, au pătruns în locuința victimei
în timpul nopții, au lovit victima și apoi au părăsit locuința, iar după
împărțirea banilor au pornit în diferite direcții cu intenția vădită de a nu fi
descoperiți. Nu în ultimul rând s-a avut în vedere starea de recidivă a
inculpatului.
Față de considerentele ce preced,
instanța va respinge recursul ca nefondat. Va menține starea de arest a
inculpatului, va deduce arestarea preventivă de la 16 august 2004 la 10 martie
2005.
În baza art. 192 C. proc.
pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând și prevederile art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul K.I., împotriva deciziei penale nr. 422 din 23 decembrie
2004 a Curții de Apel Alba Iulia.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului durata arestării preventive de la 16 august 2004 la 10 martire
2005.
Obligă recurentul inculpat
la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care
onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se
va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 10 martie 2005.