Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.11.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2928/2009

HOTĂRÂRE
17.11.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2928/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 6686 din 209 mai 2008, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis acțiunea formulată de SC S.L. SRL în contradictor cu pârâta Z.C.D. și a dispus, în consecință, rezoluțiunea promisiunii bilaterale de închiriere din data de 1 iunie 2005 cu obligarea pârâtei la plata sumei de 4.500 Euro reprezentând avans și penalități în lei la data plății cu dobânda legală aferentă începând cu data de 6 octombrie 2005 și până la achitarea integrală a debitului. Instanța de fond a reținut neexecutarea de către pârâtă a obligației asumate prin promisiunea bilaterală, reținându-se culpa acesteia în neperfectarea contractului de închiriere.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia nr. 627 din 19 decembrie 2008 a admis apelul declarat de pârâtă, a schimbat în parte sentința și a obligat-o pe reclamantă la plata sumei de 3000 lei Euro (echivalentul în lei la data plății), menținând celelalte dispoziții ale sentinței. Criticile apelantei cu privire la greșita reținere a situației de fapt cu referire la executarea obligațiilor s-au apreciat ca întemeiate de instanța de apel.

Această instanță, reținând realitatea promisiunii de închiriere, reapreciind probatoriul administrat la fond, a stabilit că la data încheierii promisiunii bilaterale promitentul chiriaș a plătit cu titlu de avans suma de 3000 Euro din chirie, aferentă unei perioade de 2 luni și 20 de zile și că termenul stabilit pentru încheierea contractului a fost 15 iulie 2005. S-a mai reținut că ambele părți și-au respectat obligațiile în perioada de 45 zile convenită pentru încheierea contractului dar că la data stabilită pentru finalizarea contractului:15 iulie 2005 niciuna din părți nu a făcut demersurile necesare pentru încheierea contractului încetând astfel obligațiile parțiale. În contra deciziei menționate au declarat recurs atât reclamanta cât și pârâta.

1. Recurenta – reclamantă critică decizia atacată sub aspectul stabilirii situației de fapt neindicând niciunul din motivele de casare sau de modificare prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ. Astfel, aceasta arată că în mod greșit instanța de apel s-a raportat numai la îndeplinirea obligațiilor secundare fără a avea în vedere nerespectarea de către pârâtă a obligației de a se prezenta pentru a încheia contractul de închiriere în data de 15 iulie 2005 și care reprezenta o obligație principală, și că, numai ea, reclamanta a făcut demersuri în sensul încheierii respectivului contract. 2. Recurenta – pârâtă critică decizia atacată invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ. Dezvoltarea în fapt cuprinde, însă, un istoric al situației de fapt din perspectiva pârâtei, al hotărârilor pronunțate în cauză, iar cât privește critica în sine a deciziei atacate, aceasta se limitează la modul de apreciere a probelor în dovedirea obligațiilor asumate. 3. Cu privire la recursurile declarate în cauză Înalta Curte constată incidența prevederilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. Reținând că dezvoltarea în fapt a criticilor formulate de ambele recurente nu referă la nicunul din motivele de nelegalitate prevăzute, limitativ de art. 304 C. proc. civ., pârâta invocând numai formal prevederile art. 304 pct. 7 și 9 cod procedură civilă, și că nici nu permite identificarea vreunuia din motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art.304 C. proc.

civ., Înalta Curte va face aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. în conformitate cu care sub sancțiunea nulității cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor și, în consecință, va constata nulitatea cererilor de recurs astfel promovate. Față de cele ce preced este evidentă caducitatea cererii de înscriere în fals formulată de recurenta – pârâtă.

MOTIVE

D E C I D E Constată nulitatea cererii privind recursul declarat de reclamanta SC S.L. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 627 din 19 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, conform art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. Constată nulitatea cererii privind recursul declarat de pârâta Z.C.D. împotriva aceleiași decizii conform art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2009.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-07-02
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2594/2010
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Judecătoria Sectorului 3 București prin sentința civilă nr. 9565 din data de 27 noiembrie 2006 a respins cererea formulată de reclamanta SC C.
ÎCCJ 2008-10-01
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2667/2008
chitarea contravalorii prețului locațiunii. Împotriva sentinței a declarat apel pârâta SC S.H. SRL prin care a solicitat în principal, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar mod
ÎCCJ 2008-02-07
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 415/2008
fost obligată pârâta să mai plătească reclamantei și suma de 958,8 Ron cu titlu de cheltuieli de judecată. Instanța de fond a reținut, în principal că între părți s-a încheiat contractul de închiriere înregistrat la A.F.P. Sector 1 sub nr.
ÎCCJ 2008-10-30
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3150/2008
către reclamantă. De asemenea a mai fost obligată intimata la 676 lei cheltuieli de judecată, efectuate în calea de atac, către apelantă. În fundamentarea acestei soluții, instanța de apel a constatat că prima instanță în mod greșit a rețin
ÎCCJ 2007-02-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 518/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 12520 din 21 noiembrie 2000, Judecătoria Sector 4 București a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei i
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă