ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3224/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3224/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 10 martie
2006 și modificată ulterior reclamanții S.T. și S.N. cheamă în judecată pe
pârâta SC L. SA București solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la
plata sumei de 10.000 lei (ron), sumă majorată la 577,6 mii lei, reprezentând
contravaloarea lipsei de folosință pentru anii 2003-2004 pentru terenul în
suprafață de 4 ha., teren arabil, situat în comuna Popești Leordeni, cu
cheltuieli de judecată.
Prin sentința comercială nr. 11815 din 6
noiembrie 2008, rectificată prin încheierea din 8 ianuarie 2009, Tribunalul
București, secția a VI-a comercială, investit prin declinarea competenței de
către Judecătoria Buftea, respinge excepția lipsei calității procesuale active
a reclamanților ca neîntemeiată, admite în parte acțiunea reclamanților și
obligă pârâta la plata sumei de 577,6 mii lei reprezentând contravaloare lipsă
de folosință pentru anii 2003-2004 pentru terenul din litigiu, cu 4.903 lei
cheltuieli de judecată în sarcina pârâtei.
Împotriva sentinței primei instanțe
pârâta declară apel solicitând la 19 februarie 2009, în temeiul art. 280 alin.
(1) C. proc. civ. coroborat cu art. 288 alin. (4) C. proc. civ., și suspendarea
executării sentinței comerciale atacate până la soluționarea definitivă și
irevocabilă a cauzei.
Prin încheierea din 2 aprilie 2009 Curtea
de Apel București, secția a V-a comercială, respinge cererea pârâtei apelante
de suspendare a executării sentinței primei instanțe, reținând că executarea
acesteia nu a început, împrejurare în raport de care petenta nu are un interes
născut pentru a cere suspendarea, precum și că nu este dovedită existența unui
pericol față de situația profitabilă a societății pentru care nu se conturează
iminența insolvabilității așa cum susține aceasta.
Împotriva încheierii menționate pârâta
apelantă declară recurs solicitând, cu invocarea motivelor prevăzute de art. 304
pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, modificarea în tot a
încheierii recurate, cu consecința admiterii cererii sale de suspendare a
executării sentinței instanței de fond până la soluționarea definitivă și
irevocabilă a cauzei.
Susține pârâta recurentă că încheierea
atacată cuprinde o motivare contradictorie și străină de natura pricinii,
instanța criticată reținând că intimații creditori ar fi în situația de a nu-și
putea recupera suma în litigiu, dar respingând cererea de suspendare sub motiv
că procedura de executare nu a fost demarată și ignorând că singura condiție
cerută de lege, în cauză, este aceea a existenței unei hotărâri executorii, ca
aceea a instanței de fond, și nu și deschiderea procedurii de executare silită
a acesteia.
Recurenta critică încheierea atacată și
pentru a fi rezultatul interpretării greșite dată de instanță care apreciază
eronat că cererea de suspendare a executării sentinței instanței de fond nu
îndeplinește condițiile art. 403 C. proc. civ., neincident în cauză întrucât se
referă la o altă situație procedurală decât cea dedusă judecății.
Recurenta apreciază că încheierea atacată
este și lipsită de temei legal, întrucât instanța a apreciat starea profitabilă
din punct de vedere economic a recurentei bazându-se pe date trunchiate și
eronate și nu pe datele bilanțiere la zi, care probează că pârâta are datorii
totale cu mult mai mari decât profitul obținut, instanța ignorând și faptul că,
prin sentința comercială nr. 1 din 15 ianuarie 2009, Curtea de Apel București,
secția a V-a comercială, a admis cererea pârâtei apelante și a dispus suspendarea
provizorie a executării sentinței primei instanțe până la soluționarea cererii
de suspendare din cadrul apelului, reținând cu acest prilej că suspendarea
executării unei hotărâri nu este condiționată expres de punerea ei în executare
de către partea care a câștigat procesul, precum și că suspendarea solicitată
previne o pagubă iminentă care nu s-ar mai putea repara.
Prin întâmpinarea depusă la dosar
intimații reclamanți solicită respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul declarat de recurenta
pârâtă prin prisma motivelor de nelegalitate invocate se constată că acesta nu
este fondat.
Se reține, în acest sens, că încheierea
recurată este corect și coerent motivată, instanța reținând întemeiat că
situațiile invocate de petentă nu constituie cauze care să conducă la
suspendarea executării sentinței atacate, aceasta neaflându-se într-o situație
de iminentă insolvență câtă vreme realizează, potrivit bilanțurilor depuse,
profit, fiind nerelevant că în anumite perioade ale anului are cheltuieli mai
mari, astfel că o eventuală demarare a procedurii de executare silită de către
intimații reclamanți nu-i va periclita continuarea activității.
Nu pot fi reținute nici criticile vizând
o eronată referire la dispozițiile art. 403 C. proc. civ., câtă vreme o astfel
de trimitere este făcută de art. 280 alin. (3) C. proc. civ., dispoziție pe
care chiar recurenta a avut-o în vedere la momentul formulării atât a cererii
de suspendare a executării hotărârii cât și a recursului declarat împotriva
încheierii de respingere a menționatei cereri.
Neîntemeiată este și critica recurentei
cu privire la o eronată reținere de către instanța de apel a deschiderii
procedurii executării silite drept condiție a admiterii cererii de suspendare a
executării hotărârii, întrucât instanța a avut în vedere doar împrejurarea că,
nefiind demarată o astfel de procedură, petenta pârâtă nu probează existența
unui pericol și, deci, nici un interes născut.
Față de cele de mai sus, încheierea
recurată fiind temeinică și legală, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1)
C. proc. civ. recursul declarat de pârâta recurentă împotriva acesteia urmează
a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul
declarat de pârâta SC L. SA
București
împotriva încheierii din 2 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de
Apel
București, secția a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 3 decembrie 2009.