ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 815/2010

Deliberând asupra recursurilor de față pe baza

lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:

de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în

calitate de instanță de apel, prin încheierea de ședință nr. 2431/109/2008 din

9 februarie 2010 a amânat din motive de ordin procedural la data de 9 martie

2010 judecarea căilor de atac exercitate de procuror / inculpați / părțile

civile și responsabile civilmente interval de timp în care a menținut arestarea

preventivă în cauză a inculpaților

M.C.N., M.D., C.D., R.I. și M.D. în

conformitate cu dispozițiile art. 300

2

rap. la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen.

Dispunând

astfel instanța de control judiciar a constatat că se mențin nemodificate

temeiurile ce au impus arestarea preventivă în cauză a inculpaților amintiți în

baza art. 143 rap. la art. 148 lit. f) și art. 5 paragraf 1 lit. c) din C.E.D.O.

cu începere de la 20 mai 2008 și respectiv 12 iunie 2008 întrucât motivele

inițiale de bănuială legitimă privind săvârșirea de către aceștia a unor

infracțiuni grave pedepsite peste 4 ani închisoare prezentând pericol concret

pentru ordinea publică prin lăsarea lor în libertate - acelea prevăzute de art.

7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., art. 23 alin.

(1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, art. 290 și art. 291 C. pen.,

art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 rap. la art. 248 C. pen. și art. 244

pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. -

s-au consolidat ulterior prin trimiterea acestora în judecată și condamnarea în

primă instanță la pedepse rezultante cu închisoare, cuprinse între 7 ani și 12

ani închisoare.

în termen declarate împotriva încheierii amintite de inculpații

M.C.N., M.D., C.D., R.I. și M.D.

cu

solicitarea de a se avea în vedere situația juridică actuală al acestora (durata

de peste 2 ani și 6 luni a arestării preventive; stadiul judecății în apel) pentru

revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a acestora

prin aplicarea în cauză în acest sens a dispozițiilor art. 160

b

alin. (2) C. proc. pen. sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare în baza

art. 385

5

pct. 1 lit. b) pentru considerentele arătate în

continuare.

În

conformitate cu dispozițiile art. 160

b

C. proc. pen. „în cursul

judecății instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile

legalitatea și temeinicia arestării preventive” în care sens poate

dispune revocarea acesteia

și punerea în libertate de îndată a inculpatului [„dacă (.) constată că

arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat

arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea

de libertate”]

ori menținerea arestării preventive; cum a procedat

prin încheierea atacată instanța de apel în speță [când „constată că temeiurile

care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de

libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate”] cu

solicitarea de a se avea în vedere situația juridică actuală al acestora

(durata de peste 2 ani și 6 luni a arestării preventive; stadiul judecății în

apel) în sensul punerii acestora în libertate prin aplicarea în cauză a

dispozițiilor art. 160

b

alin. (2) C. proc. pen. sunt nefondate

urmând a fi respinse ca atare în baza art. 385

5

pct. 1 lit. b) rap. la

art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen.

În

speță, faptele ilicite grave comise de recurenți organizați într-un grup

infracțional - acelea prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003; art. 215 alin.

(1), (2) și (5) C. pen.; art. 23 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002;

art. 290 și art. 291 C. pen.; art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 rap. la

art. 248 C. pen. și art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen. ce au impus condamnarea acestora în primă instanță la

pedepse cuprinse între 7 ani și 12 ani închisoare, cu executare într-un loc de

detenție justifică menținerea arestării preventive și la momentul procesual

actual al judecății în apel - contrar solicitării inculpaților – și aplicarea

în cauză a dispozițiilor art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen.

În

plus condamnarea în primă instanță chiar nedefinitivă - cu respectarea garanțiilor

procedurale privind asigurarea dreptului la apărare și a principialității

juridice din art. 6, art. 70, art. 17, art. 188, art. 289, art. 291 C. proc.

pen. – justifică menținerea arestării preventive a inculpaților și pentru temeiul

juridic nou, prevăzut de art. 5 paragraf 1 lit. a) din C.E.D.O. [„dacă este

deținut legal pe baza condamnării pronunțate de către un tribunal competent”].

Conform

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

vor fi obligați inculpații-recurenți să plătească

suma de câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

câte 100 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge,

ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.C.N., M.D., C.D., R.I. și M.D.

împotriva încheierii din 9 februarie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenții inculpați să plătească

statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 100

lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 2

martie 2010.