ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.09.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3056/2010

HOTĂRÂRE
07.09.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3056/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea de ședință din 17 august 2010 Curtea de Apel București, secția I penală,

a constatat, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin.

(1) și (3) C. proc. pen., legalitatea și temeinicia măsurii arestării

preventive a inculpatului I.L.A. (fiul lui I. și E.), măsură pe care a

menținut-o.

Pentru a pronunța astfel, Curtea de Apel Pitești a

reținut că măsura a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie

și se impune menținerea ei, întrucât subzistă temeiurile prevăzute de art. 148

lit. f) C. proc. pen., respectiv, pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea

reținută în sarcina acestuia este mai mare de 4 ani și sunt indicii că lăsarea

în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri, inculpatul a formulat

recurs solicitând revocarea acestei măsuri și judecarea sa în libertate.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii

pronunțate în cauză prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu

sub toate aspectele conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen.,

Înalta Curte, reține că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor

arăta.

Inculpatul a fost cercetat pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 5 alin. (1) și art.

6 din Legea nr. 78/2000, modificată, art. 17 lit. c) din aceeași lege raportat

la art. 290 C. pen. în legătură directă cu art. 257 C. pen. raportat la art. 5 alin.

(1) și (6) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, inculpatul, fiind angajat ca avocat de

denunțător, s-a prevalat de o influență reală pe care o avea asupra

magistraților Tribunalului Comercial Argeș, dându-le de înțeles că numai prin

„remiterea unei sume de bani judecătorului care soluționa litigiul” ar putea

obține o soluție favorabilă, în care sens inculpatul i-a contactat de mai multe

ori în acest scop.

Potrivit art. 300

2

cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legală sesizată este datoare

să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia măsurii arestării

preventive, procedând potrivit art. 160

b

, iar conform art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., când se constată că temeiurile care au determinat

arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi

care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere

motivată, menținerea măsurii arestării preventive.

În speță, temeiurile de fapt și de drept care au stat

la baza luării măsurii arestării subzistă și impun în continuare privarea de

libertate a inculpatului.

Condițiile cumulative prevăzute de art. 148 lit. f) C.

proc. pen. se regăsesc în prezent, respectiv pedeapsa prevăzută pentru

infracțiune este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate prezintă pericol

concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și gravitatea

faptelor dar și de împrejurările concrete ale săvârșirii acesteia.

Or, faptele săvârșite reprezintă un potențial pericol

cu privire la buna desfășurare a actului de justiție, cu atât mai mult cu cât

inculpatul, prin calitatea sa, era desemnat să vegheze la aplicarea legii în

litera și spiritul acesteia și nu la crearea unui sentiment de insecuritate în

mijlocul opiniei publice.

În consecință, în raport de cele expuse, recursul

inculpatului este nefondat și urmează a fi respins în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.,

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.L.A.

împotriva încheierii de ședință din 17 august 2010 pronunțată de Curtea de Apel

Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 739/46/2010.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 septembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-09-09
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3022/2008
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea dată în ședința publică din data de 9 septembrie 2008, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art
ÎCCJ 2010-07-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2708/2010
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele: Prin încheierea din 22 iunie 2010 pronunțată în Dosar nr. 17531/3/2008, Curtea de Apel București, secția I penală, instanța de apel, printre alte măsuri, a menținut măsura ar
ÎCCJ 2010-07-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2715/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, având spre soluționare, cauza penală având drept obiect recursul formul
ÎCCJ 2010-05-10
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1841/2010
Deliberând asupra recursului, se reține: Prin încheierea din 19 aprilie 2010 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a menținut – în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b C. proc. pen. – starea de arest a inculpatului S.I. pe motiv că sub
ÎCCJ 2010-05-20
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2003/2010
de violențe asupra acesteia. În prezent cauza se află pe rolul Curții de Apel Pitești pentru soluționarea apelurilor declarate de către inculpați. Potrivit art. 300 2 C. proc. pen. instanța este datoare să verifice din oficiu, în cursul jud
Sursă