ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2715/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, având spre soluționare, cauza penală având drept obiect recursul formulat de inculpatul R.M. împotriva Deciziei penale nr. 255/A din 12 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, la termenul intermediar din 3 iunie 2010, a pus în discuție, din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive privind pe inculpatul R.M. și, prin încheierea din aceeași dată, în baza art. 300 2 raportat la dispozițiile art. 160 h și la art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertății Fundamentale, a menținut starea de arest a inculpatului R.M., constatând că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc.

pen. se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. S-a mai relevat, în cuprinsul aceleiași încheieri că, în cauză, era fixat termen pentru soluționarea cauzei în recurs, la data de 10 iunie 2010. Pentru a dispune astfel instanța de ultim control judiciar a mai constatat că în cauză erau întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv, că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile cercetate, este închisoarea mai mare de 4 ani și că existau probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

De asemenea, instanța de recurs a mai reținut că pericolul pentru ordinea publică a rezultat din modul de operare, urmarea produsă concretizată în prejudiciul ridicat, calitatea inculpatului la momentul faptei ilicit penale, respectiv de angajat al societății comerciale parte vătămată, apreciind ca fiind relevantă în cauză și împrejurarea că în cauză s-a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii, cauză ce a fost cenzurată de instanța de prim control judiciar în apel (Tribunalul București, secția I penală), iar la acel moment era supusă controlului, în calea de atac a recursului înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Împotriva încheierii din 3 iunie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, ca instanță de recurs, a formulat din nou recurs inculpatul R.M. Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. 5987/1/2010, cu termen de judecată fixat la 14 iulie 2010. La termenul din 14 iulie 2010 Înalta Curte a constatat că, în cauză, ulterior încheierii atacate cu prezentul recurs, pronunțată în Dosarul nr. 25078/299/2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a soluționat recursul declarat de același inculpat împotriva Deciziei penale nr. 255/A din 12 aprilie 2010 a Tribunalului București, secția I penală, prin Decizia penală nr. 922/R din 10 iunie 2010, fiind depusă în xerocopie la dosar.

Recurentul inculpat R.M., aflat în stare de arest, luând legătura cu apărătorul desemnat din oficiu, la același termenul, a precizat, că dorește să-și retragă recursul formulat. Față de manifestarea de voință, liber exprimată de recurentul inculpatul R.M., Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 385 4 raportat la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de acesta împotriva încheierii 3 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 25078/299/2009 (1225/2010). Conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de declarația de retragere a recursului formulat de inculpatul R.M. împotriva încheierii din 3 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 25078/299/2009 (1225/2010). Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 iulie 2010.