ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2923/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2923/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea introdusă pe rolul Tribunalului
Mehedinți la data de 14 octombrie 1999, reclamanta R.A. A.N., sucursala
Romag–Termo Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu pârâta R.A. L. Drobeta
Turnu Severin, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să
oblige pârâta la plata sumelor de 21.567.652.490 lei și la 5.973.951.046 lei cu
titlu de preț și penalități de întârziere, cu cheltuielile de judecată
aferente.
În susținerea acțiunii sale, reclamanta arată că
pârâta a refuzat să-i plătească contravaloarea energiei termice livrată și
facturată pentru perioada ianuarie 1999 – august 1999, existând divergențe
asupra modului de măsurare a energiei, pârâta solicitând sistemul paușal de
măsurare.
La 3 noiembrie 1999, reclamanta a formulat o
precizare de acțiune, restrângându-și pretențiile la 13.461.602.533 lei cu
titlu de preț și 5.973.951.046 lei penalități de întârziere, diferența fiind
achitată prin compensare.
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 91/ C din 21
februarie 2001, a admis acțiunea precizată, pârâta fiind obligată să plătească
reclamantei 2.998.920.270 lei cu titlu de contravaloare energie, 8.995.064.416
lei cu titlu de penalități de întârziere și 224.650.540 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată.
În pronunțarea acestei hotărâri, instanța de fond a
reținut, pe baza rapoartelor de expertiză tehnică și contabilă efectuate în
cauză, că pârâta datorează reclamantei contravaloarea a 23.004,70 Gkal., iar
pentru neplata la scadență a energiei consumate, datorează 8.995.068.416 lei
penalități de întârziere pe perioada octombrie 1999 – decembrie 2000.
Împotriva sentinței a formulat apel pârâta,
criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Apelanta pârâtă a susținut că instanța de fond nu a
luat în considerare apărările sale cu privire la modul de determinare a cantității
de energie termică furnizată, arătând că refuzul de plată a cantității
înregistrate în contoare se datorează lipsei unei convenții cu privire la modul
de citire și înregistrare a consumului de către aparatele montate în acest
scop.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 46 din 17
octombrie 2002, a respins apelul, ca nefondat, instanța reținând, în esență,
următoarele:
- urmare a prevederilor contractului nr. 2/1997,
având ca obiect furnizarea energiei termice pe anul 1998, reclamanta a executat
lucrări de montare a contoarelor, conform contractelor de prestări servicii nr.
557/1998, nr. 558/1998, lucrările fiind recepționate de reprezentanții celor
două părți și de antreprenorul general;
- reclamanta a procedat, începând cu luna ianuarie
1999, la determinarea cantităților furnizate prin metoda citirii contoarelor și
a emis facturile în raport de aceste cantități, însă pârâta a refuzat plata
parțială, dorind ca determinarea cantităților să se facă în sistemul paușal;
- refuzul pârâtei, de a se determina cantitățile de
energie termică livrate după metoda contorizării, este nejustificat și abuziv,
întrucât atât contractul, cât și actele normative care reglementează serviciile
de furnizare a energiei termice acordă prioritate determinării cantităților
prin metoda contoarelor și numai acolo unde nu există contoare, determinarea se
face după metoda paușal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta
R.A. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile aduse de recurentă vizează, în esență,
următoarele aspecte:
- instanța de apel nu a luat în considerare apărările
sale cu privire la modul de determinare a cantității de energie termică
furnizată și cu referire la faptul că refuzul de plată a prețului energiei s-a
datorat lipsei unei convenții cu privire la modul de citire și înregistrare a
consumului în sistem contorizat, precum și lipsei unei citiri inițiale a
indexului acestor aparte;
- instanța de apel a acordat penalități de întârziere
în lipsa unei convenții valabil încheiate pe perioada la care se raportează
litigiul și a făcut o greșită aplicare a prevederilor clauzei penale inserată
în contractul nr. 2/1997 întrucât acest contract își încetase efectele la 31
decembrie 1999;
- instanța de apel nu a luat în considerare apărările
pârâtei, potrivit cărora, până la data de 15 februarie 1999, reclamanta a
practicat prețurile inițiale cu care s-a desprins din R.E.N.E.L., iar în
perioada 15 februarie 1999 – 28 februarie 1999 a practicat prețurile obținute
de C.O.N.E.L., fără a exista un preț propriu de fundamentare, conform
prevederilor legale.
Curtea, analizând motivele de recurs prin prisma
criticilor formulate, constată că recursul este nefondat.
În ceea ce privește prima critică a recurentei sunt
de reținut următoarele aspecte.
Prin contractul nr. 2/1997, având ca obiect
furnizarea energiei termice pe anul 1998 părțile au prevăzut că determinarea
cantităților de energie se va realiza pe baza echipamentelor de măsură – sistem
contorizat – sau paușal, la intrarea în punctele termice.
Urmare a acestei clauze, contractuale, pârâta RA L.
Drobeta Turnu Severin a procedat la montarea contoarelor, potrivit contractelor
de prestări servicii nr. 557/1998 și nr. 558/1998 recepția lucrărilor fiind
făcută în prezența reprezentanților părților contractante și a antreprenorului
general.
Lucrările nu au fost contestate din punct de vedere
al execuției, dovadă, în acest sens, fiind procesele verbale de recepție în
care se consemnează că aparatele montate corespund din punct de vedere tehnic
funcțional și metrologic.
Caracterul alternativ al clauzei de determinare a
cantităților de energie termică nu justifică refuzul abuziv al pârâtei de a lua
în considerare măsurarea prin contorizare a energiei termice în raport de
actele normative în vigoare, care reglementează serviciile de furnizare a
energiei termice și acordând prioritate acestei metode și care stipulează că
determinarea se face prin metoda paușal numai acolo unde nu există contoare.
În ce privește a doua critică, se reține corecta
apreciere dată de instanțe modului în care s-a facturat energia termică în
perioada litigioasă, concluziile rapoartelor de expertiză tehnică și contabilă
și materialul probatoriu administrat fiind edificatoare în acest sens.
Astfel, prin adresa nr. 200 din 11 ianuarie 1999 (dosar
fond) se înaintează pârâtei spre semnare actul adițional nr. 3834 (dosar fond)
la contractul de furnizare nr. 2/1998 prin care se prelungesc efectele acestui
contract pe perioada 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 1999.
Din adresa de răspuns a pârâtei R.A. L. Drobeta Turnu
Severin (dosar fond), rezultă că aceasta a formulat obiecțiuni cu privire la
anexa 5 alin. (1) și (2) și alin. (1) și (4) nu și cu referire la clauza
penală, care a continuat să-și producă efectele în forma în care a fost
redactată inițial.
Cea de a treia critică se dovedește a fi, de
asemenea, neîntemeiată, întrucât, din materialul probator, administrat în
cauză, rezultă că prețurile au fost aprobate și avizate de Oficiul Concurenței,
cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 7/1998 – a se vedea, în acest sens,
avizele Oficiului Concurenței nr. 417 din 1 octombrie 1998, nr. 59 din 15
februarie 1999 și nr. 30156 din 1 martie 1999.
În considerarea celor ce preced, Curtea, constatând
legalitatea și temeinicia deciziei recurate, respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta
R.A. L. Drobeta Turnu Severin, împotriva deciziei nr. 46 din 17 octombrie 2002
a Curții de Apel Craiova, secția comercială.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2003.