ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4843/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 5

august 2003, reclamanta R. Iași a solicitat obligarea pârâtei A.P.G.D. la plata

sumei de 1.402.816.202 lei majorări de întârziere în plata energiei termice

furnizate și a debitelor preluate prin procesul verbal nr. 10857/2000, încheiat

cu fosta R.A.T. Iași și cheltuieli de judecată.

Tribunalul Iași, prin sentința nr. 100/

E din 26 februarie 2004 a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat

pârâta la plata sumei de 1.243.963.269 lei majorări de întârziere și a sumei de

36.124.265 lei cheltuieli de judecată, respingând pretențiile privind suma de

158.852.933 lei majorări de întârziere.

În motivarea acestei sentințe s-a

reținut că pârâta ca beneficiară a energiei termice furnizate în baza

contractului, nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului la termen și în

condițiile stabilite cu reclamanta. S-a mai reținut că anterior asociația

fusese administrată de către Administrația de clădiri, care funcționa în cadrul

R.A.T. Iași, perioadă în care s-au înregistrat restanțe de plată față de

furnizorii de utilități, printre care și reclamanta în cauză, în raport de care

suma datorată este de 615.235.536 lei.

S-a mai reținut că pentru

eventualele întârzieri înregistrate în plata contravalorii prestației executate

de R.A.J.A.C. Iași, doar acesta este îndreptățit să pretindă și să încaseze

penalități, valoarea majorărilor de întârziere în plata energiei termice

furnizate fiind de 252.651.440 lei, conform celor stabilite prin procesul

verbal nr. 10857/2000.

Împotriva acestei sentințe,

reclamanta SC C. SA Iași (succesoare a R. Iași) a declarat apel arătând că în

mod greșit prima instanță i-a respins pretențiile, privind suma de 158.852.933

lei fără a lua în considerare împrejurările care au justificat înregistrarea

sumelor datorate furnizorilor de utilități, în evidența R. Iași ca obligație a

asociației de proprietari, în luna februarie 2001.

Curtea de Apel Iași, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 236 din 12 iulie

2004, a respins apelul reclamantei, reținând în motivarea acesteia că nu există

temei pentru a angaja răspunderea pârâtei pentru obligațiile asumate față de

terțe persoane și că acestora nu li se pot opune acte unilaterale care s-au

născut dintr-o greșită apreciere a rolului și obligațiilor ce îi reveneau administratorului

titularului obligației.

Reclamanta SC C. SA Iași a declarat

recurs, împotriva deciziei de mai sus invocând ca temei dispozițiile art. 304 pct.

10 C. proc. civ., susținând că instanța nu s-a pronunțat asupra unor dovezi

administrate și hotărâtoare în cauză, printre care și procesul verbal de

conciliere din 15 noiembrie 2001 din conținutul căruia rezultă că pârâta s-a

obligat să achite direct fostei R. Iași, sumele restante față de furnizorul R.A.J.A.C.

Iași, inclusiv majorările de întârziere înregistrate.

În aceste condiții, a susținut în

continuare recurenta reclamantă, în mod greșit s-a reținut de către Curtea de

Apel Iași că nu sunt îndreptățiți să solicite plata sumei de 158.852.933 lei

majorări de întârziere, deoarece potrivit procesului verbal menționat și a

altor înscrisuri depuse la dosar, reiese că pârâta și-a manifestat expres

acordul de a plăti societății sale (fosta R. Iași) datoriile pe care le avea

față de R.A.J.A.C. Iași. S-a mai susținut că această hotărâre a fost

determinată de refuzul furnizorului de apă rece, R.A.J.A.C. Iași, de a încasa

de la asociație restanțele înregistrate motivat de faptul că între cele două

regii R.A.J.A.C. Iași și R.A.T. Iași a fost încheiat contractul de furnizare a

apei reci nr. 22520/1998, fosta R.A.T. Iași, fiind parte în contract în

calitate de administrator al asociației de proprietari.

Recursul este nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Din analiza actelor de la dosar în

raport de motivul invocat, se constată că ambele instanțe au respins în mod

corect pretențiile reclamantei pentru suma de 158.852.933 lei, sumă

reprezentând majorări de întârziere pretinse însă pentru neexecutarea

corespunzătoare a obligațiilor asumate de pârâtă față de furnizorul de utilități,

R.A.J.A.C. Iași, care nu are suport în contractul de furnizare a energiei

termice pe care părțile în litigiu l-au încheiat la 16 septembrie 2000.

Examinând procesul verbal de

conciliere încheiat la 14 noiembrie 2001, încheiat între R. Iași și A.P.G.D.,

act care potrivit susținerii recurentei reclamante, nu a fost avut în vedere de

instanță, deși era hotărâtor în dezlegarea pricinii, se constată că Asociația

de Proprietari în cauză prin punctul de vedere exprimat, s-a obligat, potrivit

mențiunii cuprinse în acesta numai la plata debitului constatat a fi restant

față de furnizorul de utilități R.A.J.A.C. Iași, conform procesului verbal de

predare-primire din 21 august 2000, care s-a încheiat în momentul desprinderii

din administrarea regiei. La rândul ei, R. Iași, prin același proces verbal

face mențiunea că prin efectuarea plății debitului, asociația nu mai datorează

majorări de întârziere către R.A.J.A.C. Iași.

Faptul că Asociația de Proprietari

în cauză a recunoscut debitul datorat către R.A.J.A.C. Iași, nu poate

îndreptăți însă și reclamanta să solicite eventuale majorări de întârziere în

plata acesteia de la pârâtă, în lipsa unui acord expres de voință al părților

în litigiu, respectiv R. Iași și A.P.G.D., cât și a R.A.J.A.C. Iași.

În consecință, corect s-a stabilit

că nu a existat temei de angajare a răspunderii pârâtei pentru obligații

asumate față de terțe persoane cărora nu li se pot opune acte unilaterale,

situație în care urmează a se face aplicarea art. 312 C. proc. civ. și recursul

să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta SC C. SA Iași, împotriva deciziei nr. 236 din 12 iulie 2004 a Curții

de Apel Iași, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 19 noiembrie 2004.