ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 286/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC

„M.” SA Companie Internațională de Asigurări și Reasigurări SA București

împotriva deciziei nr.1103 din 29 iunie 2001 a Curții de Apel București –

Secția a V-a Comercială.

La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă SC „M.”

SA Companie Internațională de Asigurări și Reasigurări SA București și

intimatul reclamant B.D.

Procedura legal îndeplinită.

Magistratul asistent referă că recurenta nu a

timbrat recursul cu 2.080.740 lei taxă judiciară de timbru și 30.000 lei timbru

judiciar.

Curtea constatând pricina în stare de judecată o

reține în vederea pronunțării pe excepția netimbrării.

C U R T E A

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin sentința nr.2930 din 12 aprilie 2001 a

Tribunalului București, Secția comercială a fost a fost admisă acțiunea

formulată de reclamantul B.D. și a fost obligată pârâta SC M. SA București la

plata sumei de 58.608.000 lei cu titlu de daune interese precum și cheltuieli

de judecată în sumă de 4.216.000 lei reprezentând taxă de timbru.

Apelul declarat de pârâtă împotriva hotărârii

instanței de fond a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București ,

Secția a V-a Comercială ,prin decizia nr.1103 din 29 iunie 2001.

Prin aceeași sentință a fost obligată apelanta la

plata sumei de 3.000.000 lei cheltuieli de judecată intimatului reclamant.

Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat

recurs pârâta ,SC „M” SA, Companie Internațională de Asigurări și Reasigurări

București, pe care nu l-a timbrat.

Cum recurenta nu a timbrat anticipat recursul, aceasta a fost

legal citată pentru termenul din 23 ianuarie 2003 (fila 6 dosar recurs) cu

mențiunea de a timbra recursul cu 2.080.740 lei, taxă judiciară de timbru și

30.000 lei timbru judiciar, obligație căreia nu s-a conformat.

Or, prin art.1 din Legea nr.146/1997

privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul, potrivit căruia

acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor

judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de

persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat,

sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă

primul termen de judecată.

Potrivit prevederilor art.9 din

Ordonanța nr.32/1995 a Guvernului României, art.20. alin.3 din Legea

nr.146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care

partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, cererea părții

se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând că recursul nu a fost

timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare

potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 23 ianuarie 2003

când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează

scutirea legală de obligația timbrării, Curtea urmează să dea eficiență

dispozițiilor art.20, pct.1 și 3 din Legea nr.146/1997 respectiv ale art.30,

pct.1 și 5 din Normele metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea

ca netimbrat a recursului pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Anulează recursul declarat de pârâta SC „M.” SA Companie Internațională

de Asigurări și  Reasigurări București împotriva deciziei nr.1103 din 29 iunie

2001 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a V-a Comercială ca

netimbrat.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

23 ianuarie 2003.