ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 285/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta

S.C. „A.” SA Vedea împotriva deciziei nr.673 din 30 aprilie 2001 a Curții de

Apel București-Secția a VI-a Comercială.

La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă S.C.

„A.” SA Vedea și intimata reclamantă S.C. „P.H.B.S.A.” SRL București.

Procedura legal îndeplinită.

Magistratul asistent referă că recurenta nu a timbrat

recursul cu 15.564.766 lei taxă judiciară de timbru și 50.000 lei timbru

judiciar deși a fost citată cu această mențiune pentru termenul de astăzi.

C U R T

E A

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Tribunalul Giurgiu prin sentința nr.552 din 30

noiembrie 2000 a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. „P.H.B.S.A.” SRL

București și a obligat pârâta S.C. „A.” SA Vedea la plata sumei de

1.074.222.574 lei, reprezentând credit reactualizat și penalități de întârziere

și la 31.129.539 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței

anterior menționată a fost respins ca nefondat prin decizia nr.673 din 30

aprilie 2001 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a VI-a Comercială.

Împotriva deciziei pronunțată în apel a declarat

recurs pârâta S.C.”A.” SA Vedea pe care nu l-a timbrat.

Cum recurenta nu a timbrat anticipat

recursul,  aceasta a fost legal citată pentru termenul din 23 ianuarie 2003

(fila 13 dosar recurs) cu mențiunea de a timbra recursul cu 15.564.766 lei taxă

judiciară de timbru și 50.000 lei timbru judiciar, obligație căreia nu s-a

conformat.

Or,prin art.1 din Legea nr.146/1997

privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia

acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor

judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de

persoanele fizice cât și de persoanele juridice care se plătesc anticipat, sau

în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul

termen de judecată.

Potrivit prevederilor art.9 din Ordonanța

nr.32/1995 a Guvernului României, art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și

normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită

taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea părții se anulează,

după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând că recursul nu a fost timbrat

anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit

mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 23 ianuarie 2003 când

procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală de

obligația timbrării, Curtea urmează să dea eficiență dispozițiilor art.20 pct.1

și 3 din Legea nr.146/1997, respectiv ale art.30 pct.1 și 5 din Normele

metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea ca netimbrat a

recursului pârâtei.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează recursul declarat de pârâta S.C. „A.” SA

Vedea împotriva deciziei nr.673 din 30 aprilie 2001 a Curții de Apel

București-Secția a VI-a Comercială, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie

2003.