ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2837/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 13 octombrie 1999, reclamanta SC N.A. SA Lumina a chemat în judecată Societatea Agricolă V. Constanța, solicitând ca, în baza sentinței civile ce se va pronunța, să fie obligată la plata sumei de 147.858.639 lei daune, precum și cheltuieli de judecată. În motivarea pretențiilor, reclamanta arată că, prin sentința civilă nr. 8336/1997, s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare a unor obiective, părțile fiind puse în situația anterioară, cu obligarea pârâtei la restituirea sumei de 684.856 lei. Cum aceasta nu și-a respectat obligația, așa cum rezultă din procesul-verbal al executorului judecătoresc, se solicită actualizarea debitului conform procentului de inflație.

Tribunalul Constanța, prin sentința civilă nr. 510 din 19 iunie 2000, a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că obiectul cererii îl reprezintă contestație la titlu, în sensul că instanța să procedeze la lămurirea înțelesului întinderii și aplicarea dispozitivului hotărârii a se executa. În aceste condiții, s-a respins excepția autorității de lucru judecat, și, pe fond, s-a apreciat că cererea este nejustificată, atâta timp cât, așa cum rezultă din dosarul de executare, reclamanta a refuzat primirea sumei. Împotriva acestei sentințe a promovat apel reclamanta, criticile vizând modul eronat în care instanța de fond a reținut situația de fapt și calificarea cererii.

Se susține că, așa cum a precizat și la fond, obiectul cauzei l-a constituit actualizarea debitului de 684.856 lei, reprezentând valoarea totală a contractului de vânzare-cumpărare anulat, și nu contestație la executare. Curtea de Apel Constanța, prin decizia civilă nr. 133 din 11 aprilie 2001, a admis apelul, a schimbat sentința civilă criticată, iar pe fond, a admis acțiunea, astfel cum a fost precizată, obligând pârâta la plata sumei de 205.746.480 lei daune, reprezentând procent de inflație și cheltuieli de judecată în sumă de 11.291.000 lei. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că obiectul cauzei, dedus judecății, l-a reprezentat actualizarea sumei ce trebuia restituită urmare anulării contractului de vânzare-cumpărare.

Din conținutul procesului-verbal de executare, rezultă că s-a refuzat primirea sumei care formează obiectul contractului de vânzare-cumpărare, suma fiind consemnată cu chitanța nr. 7792179 din 14 septembrie 2000, dar că, potrivit art. 1084 C. civ., daunele-interese, care sunt datorate, cuprind, în general, pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit. La stabilirea cuantumului daunelor, s-a avut în vedere raportul extrajudiciar de expertiză contabilă, evaluarea având la bază un criteriu obiectiv ce nu poate fi contestat, respectiv, indicele de inflație. Cu petiția înregistrată la data de 30 mai 2001, pârâta a declarat recurs în termen și legal timbrat, criticile vizând aspecte de nelegalitate și netemeinicie, conform art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Se susține că stabilind actualizarea sumei ca datorată și în situația în care debitorul a oferit suma, iar creditorul a refuzat să o primească, instanța de apel a încălcat art. 1082 C. civ. De asemenea, se critică neluarea în considerație a dispozițiunilor art. 1201 C. civ., întrucât, pentru obligația de plată a sumei de 684.856 lei, rămâne autoritate de lucru judecat rezultată prin sentința civilă nr. 8336/1997. Stabilind că acțiunea nu este o contestație la executare, ci o acțiune directă, instanța de apel a încălcat art. 294 C. proc. civ. și principiul disponibilității, în fața instanței de fond discutându-se natura cauzei și reclamanta a făcut precizări și, nu în ultimul rând, nu s-a pronunțat asupra apărării că există greșeli de calcul în raportul extrajudiciar de expertiză contabilă depus la dosar.

Recursul este nefondat. Prin sentința civilă nr. 8336 din 17 iunie 1997, pronunțată la Judecătoria Constanța, a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat și repunerea părților în situația anterioară. Deci, recurenta-pârâtă avea obligația plății prețului contractului, respectiv, suma de 684.856 lei pe care a consemnat-o de abia în anul 2000, cu chitanța nr. 7792179 din 14 septembrie. Nu se poate reține că, în speță, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1082 C. civ., întrucât suma a fost achitată de abia în anul 2000, dată până la care s-au și calculat daunele reprezentând procent de inflație. De asemenea, din conținutul raportului de expertiză efectuat, rezultă că s-a avut în vedere achitarea sumei de 684.856 lei și, deci, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1201 C. civ.

Instanța de fond a reținut că, prin precizările depuse la data de 12 iunie 2000, reclamanta-intimată a arătat că obiectul acțiunii este aducerea la zi a sumei ce urmează a fi restituită de pârâtă, deci, critica privind schimbarea naturii juridice a cererii urmează a fi înlăturată. Instanța de apel a arătat că evaluarea are la bază un criteriu obiectiv de necontestat, indicele de inflație, iar recurenta nu a contestat această probă extrajudiciară. Văzând și dispozițiunile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Societatea Agricolă V. Lumina – lichidatori P.V., M.M. - împotriva deciziei nr. 133 din 11 aprilie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 30 mai 2003.