ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 598/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 598/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rezoluția nr. 8/P/2009 din 22 iulie 2009, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus, în temeiul art. 228 și art. 10 lit. a) și lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimații L.M. (notar public), I.F., M.M.E. și G.M. pentru faptele prevăzute de art. 220, art. 320, art. 193, art. 217, art. 208-209, art. 288, art. 289 și art. 291 C. pen. Plângerea formulată de petentele M.D. și M.A.F. împotriva acestei soluții de netrimitere în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată, prin rezoluția nr. 635/II/2/2009 din 28 august 2009, de către procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
În temeiul art. 278/1 C. proc. pen., petentele M.D. și M.A.F. au formulat plângere la instanța competentă. Prin sentința penală nr. 88 din data de 17 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea petentelor M.D. și M.A.F. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele: Prin plângerea înregistrată la instanță, petentele M.D.L. și M.A. au solicitat desființarea rezoluțiilor emise de procuror, apreciate ca nelegale și netemeinice, și tragerea la răspundere penală a persoanelor reclamate. S-a arătat în motivarea plângerii că cercetările au fost efectuate cu superficialitate, că nu au ținut seama de obiectul plângerilor penale inițiale, în sensul că prin aceste plângeri s-au reclamat fapte diferite, comise la date diferite, în care sunt implicate și alte persoane decât cele față de care s-a pronunțat organul de cercetare penală.
Rezoluția de netrimitere în judecată a fost criticată, în concret, pentru următoarele motive: - nu s-a stabilit modul de dobândire a proprietății asupra unor terenuri înscrise în C.F. 146267 Cluj, de către numiții N., G. și I., în sensul că nu s-au solicitat documentele în baza cărora aceștia au devenit proprietari; - nu a fost cercetat în calitate de făptuitor și notarul public care a autentificat contractul în baza căruia a devenit coproprietar numitul G.H.; - nu au fost identificate toate persoanele indicate în plângeri (de ex. conducătorii auto care au fost îndrumați să parcheze autoturismele în dreptul porții petentei M.D.); - nu s-a reținut de către organul de cercetare penală că faptele reclamate au avut loc pe drumul de servitute înscris în C.F.
146267 Cluj - 484 mp și că acest drum se înfundă; - nu s-a efectuat cercetare la fața locului pentru a se constata nemijlocit situația concretă, precum și faptul că persoanele reclamate nu aveau legitimarea de a ocupa terenul în discuție, că a avut loc o ocupare efectivă, că s-a tulburat normala folosință a locuinței petentelor, că numitul I.F. a lărgit drumul, deci a modificat limitele de hotar fără acordul tuturor co proprietarilor și că angajați săi au transformat drumul de servitute în parcare privată. Verificând rezoluția atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosar, curtea de apel a constatat următoarele: Prin rezoluția procurorului din 22 iulie 2009, dată în dosar nr. 8/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a dispus: - neînceperea urmăririi penale față de notarul public L.M.
și numiții I.F. și M.M.E. - pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen., fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. - neînceperea urmăririi penale față de I.F., G.M. și M.M.E. - pentru infracțiunile de tulburare de posesie prev. de art. 220 C. pen., tulburarea folosinței locuinței prev. de art. 320 C. pen. , amenințare prev. de art. 193 C. pen., distrugere prev. de art. 217 C. pen. și furt prev. de art. 208, art. 209 C. pen. Pentru a dispune această soluție de neîncepere a urmăririi penale, procurorul a reținut următoarea stare de fapt: Prin ordonanța din data de 20 ianuarie 2009, în dosarul nr. 8714/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a plângerilor penale în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj deoarece s-a cerut tragerea la răspundere penală și a notarului public L.M.
pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (f. 50). Din conținutul dosarului a rezultat faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au fost înregistrate mai multe plângeri penale ale petentelor M.D.L. și M.A.F., după cum urmează: - la data de 30 octombrie 2008 s-a înregistrat sub nr. 8714/P/2008 plângerea penală formulată de petenta M.D.L. împotriva numitei I.F. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals prev. de art. 288, art. 289 și art. 291 C. pen. Aceasta susține că numita I.F. a dobândit, prin fals, contractul de vânzare-cumpărare din data de 27 septembrie 2007, autentificat sub nr. 3154/2007 de către notarul public L.M., și s-a folosit de o C.F.
falsă nr. 146267 „drum înainte B.” care este o servitute de trecere, pentru care însă nu și-a dat acordul (f. 3-4); - la data de 5 noiembrie 2008 sub nr. 8714/P/2008 s-a înregistrat plângerea penală a petentei M.A.F. împotriva numiților I.F. și G.M. pentru infracțiunile de tulburare de posesie prev. de art. 220 C. pen., tulburarea folosinței locuinței prev. de art. 320 C. pen., amenințare prev. de art. 193 C. pen. și distrugere prev. de art. 217 C. pen. (f. 5-6); S-a reținut faptul că numitul G.M. este constructorul imobilului dobândit în proprietate de I.F., conform contractului de vânzare-cumpărare menționat mai sus. - la data de 5 noiembrie 2008, sub nr. 8714/P/2008 s-a înregistrat plângerea penală a petentei M.L.D.
împotriva numiților I.F. și M.M.E. pentru infracțiunile de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen., uz de fals prev. de art. 291 C. pen., furt calificat prev. de art. 208, art. 209 C. pen. , distrugerea însemnelor de hotar prev. de art. 217 C. pen. și tulburare de posesie prev. de art. 220 C. pen. (f. 7); - la data de 3 noiembrie 2008, sub nr. 8767/P/2008 s-a înregistrat plângerea penală a petentei M.A.F. împotriva numiților I.F. și G.M. pentru infracțiunile de „tulburare în posesie, tulburarea folosinței locuinței, hărțuire, amenințări cu moartea și distrugerea însemnelor de hotar” (f. 8-9; 13-14); - la data de 17 noiembrie 2008 s-a înregistrat sub nr. 9198/P/2008 plângerea penală a petentei M.D.L., pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fată de autori necunoscuți, persoane care au modificat C.F.
nr. 146267 (f. 11). Toate plângerile penale menționate mai sus au fost conexate la un singur nr. de dosar și anume 8714/P/2008. Pe lângă aceste plângeri penale, s-a constatat existenta unei alte plângeri a petentei M.A.F., înregistrată în dosarul nr. 6525/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în care s-a emis la data de 11 iunie 2009 o rezoluție de neînceperea urmăririi penale împotriva numiților I.F. și G.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de tulburare de posesie, tulburarea folosinței locuinței, amenințare și furt calificat. Întrucât s-a constatat că o parte din plângerile penale existente în această cauză au conținut identic cu cea menționată mai sus în dosarul nr. 6525/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, soluționat, procurorul s-a referit numai la plângerile penale pentru săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals.
Din înscrisurile existente la dosar a rezultat faptul că, la data de 17 ianuarie 2006, s- a autentificat de către notarul public contractul de vânzare-cumpărare între vânzătorii I.C., soția C.I. și cumpărător M.D.L. Obiectul contractului îl constituie 1/6 parte din imobilul teren situat în Cluj-Napoca înscris în C.F. nr. 146267 Cluj-Napoca, cu nr. top. 13894/3/1/1 și 13894/4/1/1/1 constând din „drum înainte B.” în suprafață totală de 484 mp (f. 23-24). Totodată și persoana reclamată, I.F. a cumpărat teren în imediata vecinătate, conform contractelor de vânzare-cumpărare după cum urmează: - contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public L.M. în data de 27 septembrie 2007, în care vânzător este G.H., iar cumpărător este I.F.
Obiectul contractului constă în imobilul înscris în C.F. nr. 154728 Cluj-Napoca cu nr. cadastral 13894/1/4 și 13894/2/4 constând în „arător înainte B.” în suprafață totală de 784 mp, precum și cota de 1/8 parte din imobilul înscris în C.F. nr. 146267 Cluj-Napoca, număr cadastral 13894/3/1/1 și 13894/4/1/1/1 constând în „drum înainte B.” în suprafață totală de 484 mp (f. 36-27); - contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public L.M. la data de 22 ianuarie 2008 în care vânzător este G.H., iar cumpărător este I.F. Obiectul contractului este cota de 1/4 parte din imobilul înscris în C.F. nr. 152952 Cluj, nr. top 13894/1/5 și 13894/2/5, constând în drum de acces în suprafață de 362 mp, având intabulat și un drept de servitute de trecere peste nr. top 13894/4/4 și nr. 13894/3/2/1 (f.40-4l).
Petenta M.D.L. susține că, în anul 2005, pentru drumul de servitute erau numai 6 coproprietari și nu și-a dat acceptul pentru vânzarea cotei părți, ceea ce înseamnă în opinia sa că „prin fals au apărut 8 proprietari”. Acest aspect este însă nereal deoarece proprietarii de la care petenta M.D.L. a cumpărat terenul, și anume T.R. și soția H.L.G., aveau în 2003, conform cărții funciare o cotă de 1/16, ceea ce înseamnă că erau un nr. de 16 coproprietari pentru drumul de acces. De altfel și fostul proprietar al terenului, Ciorba Ioan a arătat în declarația sa următoarele „l-am vândut numitei M.D.L. și cota parte din drumul de acces, respectiv 1/16 din suprafața de 484 mp Ulterior am observat că în contractul de vânzare-cumpărare apare cota de 1/6 din drum, în loc de 1/16 cât aveam eu în proprietate.
Menționez că nu am observat acest lucru la data semnării contractului” (f.17). Din extrasul de C.F. nr. 146267 Cluj-Napoca, nr. topografic 13894/3/1/1 și 13894/4/1/1/1, rezultă că acesta este „drum înainte de B.” în suprafață de 484 mp, aflat în coproprietatea mai multor persoane și anume: M.M.E. și soția L.M., S.V.E., P.I. și soția P.R., D.A.D., C.A.C., M.M. și soția M.S., M.D.L., I.F., M.R. și soția R.M. În plângerea sa, petenta M.D.L. arată faptul că este greșită cota de 1/8 deținută în coproprietate de către I.F., dar și alte persoane au această cotă de 1/8 din drumul de acces și anume M.M.E. și soția L.M., S.V.E., P.I. și soția P.R. și M.M. și soția M.S. Alți proprietari dețin în coproprietate cote diferite de 1/6, 2/6 sau 1/16.
S-a reținut faptul că unele înscrieri în Cartea Funciară sunt în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile și anume sentința civilă nr. 11907/2003 a Judecătoriei Cluj-Napoca și 6184/2004 a Judecătoriei Cluj-Napoca. Față de cele de mai sus s-a constatat că I.F. și notarul public L.M. nu au comis infracțiunile care sunt reclamate, fals și uz de fals, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. S-a apreciat că eventualele neconcordanțe, în privința cotelor de proprietate din drumul de acces, se pot îndrepta pe calea unei acțiuni civile în rectificare de C.F. În ceea ce privește celelalte infracțiuni reclamate, tulburare de posesie, tulburarea folosinței locuinței, furt calificat și distrugere, s-a constatat că nu sunt elemente noi față de plângerea penală soluționată în dosarul nr. 6525/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, în termen legal au formulat plângere petentele M.D.L. și M.A., plângere ce a fost respinsă prin rezoluția procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 28 august 2009, dată în dosar nr. 635/II/2/2009. Împotriva acestei din urmă rezoluții, în termen legal și în temeiul art. 278/1 C. proc. pen., au formulat plângere la instanță petentele M.D.L. și M.A., ale cărei obiect și motivare, au fost arătate anterior. În primul rând, instanța de fond a precizat că obiectul prezentei plângeri îl constituie rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale din 22 iulie 2009, dată în dosar nr. 8/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și nu rezoluția procurorului general adjunct din 28 august 2009, dată în dosar nr. 635/II/2/2009, prin care a fost menținută prima rezoluție, deoarece, potrivit art. 278/1 alin. (1) C. proc.
pen. - după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, la judecătorul de la instanța căreia, i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece caza în primă instanță. Analizând așadar, rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, în baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, instanța de fond a constatat că aceasta este temeinică și legală, pentru următoarele considerente: În mod corect, procurorul sesizat cu plângerile penale conexate, anterior menționate, formulate de cele două petente, a constatat că sub aspectul infracțiunilor de tulburare de posesie prev. de art. 220 C. pen., tulburarea folosinței locuinței prev. de art. 320 C. pen., amenințare prev. de art. 193 C. pen., distrugere prev. de art. 217 C. pen.
și furt prev. de art. 208, art. 209 C. pen. - față de numiții I.F. și G.M., s-a pronunțat o soluție de neîncepere a urmăririi penale prin rezoluția procurorului din 11 iunie 2009 dată în dosar nr. 6525/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, față de cercetările efectuate în respectivul dosar neintervenind elemente noi de fapt, care să trebuiască a fi analizate, soluția care se impune fiind, de asemenea, neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 alin. (1) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., ca urmare a lipsei elementelor constitutive ale infracțiunilor reclamate, soluție care se impune și față de făptuitorul M.M.E. În fapt, petenta M.D.L., în calitate de coproprietară a unui teren în suprafață de 484 mp, drum „înainte de B.” în cotă parte de 1/6 - teren înscris în C.F.
146267 Cluj-Napoca, împreună cu fiica sa M.A. - sunt nemulțumite de faptul că, conform propriilor susțineri, din cei șase coproprietari inițiali ai terenului, în prezent numărul acestora a crescut la 8, fără să existe acordul coproprietarei M.D.L. pentru înstrăinarea vreunei cote părți și, că noii proprietari, prin falsuri, prin furturi, au dobândit și ei diferite cote părți din teren, după care au început să folosească nelegitim aceste suprafețe, tulburând folosința lor de către petentă, prin parcarea autoturismelor pe drumul de acces, ce trece prin fața porții petentei, prin instigarea muncitorilor să agreseze verbal petentele, să le blocheze accesul în curte, etc. Potrivit art. 228 alin. (1) C. proc.
pen., organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale când, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate în cauză, nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev. în art. 10 C. proc. pen. În cauză, organul de urmărire penală, pe baza actului de sesizare (plângerile petentelor) și a actelor premergătoare efectuate în cauză (declarațiile petentelor și ale făptuitorilor; declarațiile martorilor C.I., S.D.A., H.M.F.; actele de dobândire a proprietății, atât de către petente, cât și de către presupușii făptuitori; extrasele C.F. pentru terenul în discuție), a constatat existența unor cazuri de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale incidente, respectiv cele prev. de art. 10 lit. a) și d) C. proc.
pen., faptele reclamate nu există, pe de o parte, în privința infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen., fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. - reclamate a fi comise de numiții L.M., I.F. și M.M.E., iar pe de altă parte, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de tulburare de posesie prev. de art. 220 C. pen., tulburarea folosinței locuinței prev. de art. 320 C. pen., amenințare prev. de art. 193 C. pen., distrugere prev. de art. 217 C. pen. și furt prev. de art. 208, art. 209 C. pen. - reclamate a fi comise de numiții I.F. și G.M., astfel încât soluția ce se impunea nu putea fi decât neînceperea urmăririi penale, conform art. 228 alin. (4) C. proc.
pen. S-a constatat că organul de cercetare penală s-a pronunțat asupra tuturor faptelor reclamate de petente și asupra tuturor făptuitorilor, a examinat și modul de dobândire a proprietății asupra unor cote părți din terenul în discuție, de către numiții I.F. și M.M.E., pe baza contractelor de vânzare-cumpărare și a extraselor de C.F. În privința numitei L.M., care a autentificat contractele de vânzare-cumpărare dintre I.F., în calitate de cumpărător și G.H., în calitate de vânzător - nu s-a putut stabili comiterea vreuneia dintre infracțiunile reclamate, atât timp cât respectivele contracte, exprimă voința părților și, neidentificându-se vreo acțiune materială care să se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunilor de fals.
Făptuitoarea, în calitate de notar public, a autentificat cele două contracte, în baza documentelor prezentate de părți (extras C.F., actul de dobândirea proprietății de către vânzător, certificat de urbanism, certificat fiscal, schița terenului, actele de identitate ale părților - documente pe care, de altfel, le-a pus și la dispoziția instanței în copie, filele 25-77) și a reglementărilor legale în vigoare, conform cărora orice coproprietar poate dispune de cota sa parte din bunul determinat, fără acordul celorlalți coproprietari. În privința numiților I.F.
și M.M.E., nu s-a dovedit că, cu ocazia cumpărării cotelor părți din terenul, a cărei coproprietară este și petenta M.D.L., ar fi comis vreo acțiune ce intră în conținutul infracțiunilor de fals sau că s-ar fi folosit de anumite înscrisuri cunoscând că sunt false, iar cu privire la infracțiunile prev. de art. 220, art. 320 C. pen., art. 193 C. pen., art. 217 C. pen., art. 208, art. 209 C. pen., așa cum corect s-a reținut prin rezoluția procurorului din 11 iunie 2009 dată în dosar nr. 6525/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca - nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestora, respectiv, nu s-a dovedit intenția ocupării imobilului (drum de servitute) folosit de petente, de către făptuitori; tulburările de folosință invocate, nu sunt cele care, în sensul legii penale, să poată fi apreciate ca tulburând normala folosință a locuinței; amenințările invocate nu sunt susținute decât prin afirmațiile petentelor; furtul reclamat de petente, constă în „furtul cotei de 1/6 din terenul în discuție”, aparținând petentei M.D., ceea ce evident că nu poate constitui infracțiunea prev. de art. 208, art. 209 C. pen., al cărei obiect material nu îl poate constitui decât un bun mobil.
Aceleași argumente sunt valabile și în cazul numitului G.M. - constructorul imobilului dobândit de I.F., nedovedindu-se în sarcina sa vreo acțiune, care să se circumscrie faptelor reclamate. În consecință, s-a constatat că rezoluția atacată este temeinică și legală, astfel că plângerea petentelor a fost respinsă ca nefondată în temeiul art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. Împotriva deciziei, petentele M.D. și M.A.F. a declarat prezentele recursuri. Recurentele-petente, legal citate (fil. 10, 11), nu s-au prezentat la instanța de recurs, și nici nu și-a angajat un apărător. Prin serviciul poștal, petentele au transmis la dosar motive scrise de recurs (fil. 18-21), în care - fără a menționa critici concrete de nelegalitate sau netemeinicie ale sentinței - au reluat expunerea situației de fapt și juridică cu privire la litigiul civil, precum și acuzațiile menționate în plângerea penală.
Intimata L.M. a transmis la dosar, prin serviciul poștal, concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate (fil.36-40). Prealabil examinării recursurilor, Înalta Curte constată: - petentele, prezente la primul termen de judecată în primă instanță, au solicitat amânarea cauzei pentru studierea dosarului (fil. 84). La următorul termen de judecată, când s-a judecat pe fond plângerea, acestea nu s-au mai prezentat la instanță (fil. 104); - legal citate la instanța de recurs, petentele nu s-au prezentat, trimițând prin serviciu poștal, așa cum s-a menționat anterior, motive scrise de recurs (fil. 18-21). Recursurile petentelor M.D. și M.A.F. vor fi respinse ca nefondate pentru motivele ce se vor arăta.
În lipsa unor critici concrete ale recurentelor cu privire la nelegalitatea ori netemeinicia sentinței atacate, Înalta Curte - conform art. 385/6 alin. ultim C. proc. pen. - va examina întreaga cauză sub toate aspectele. În vederea soluționării plângerii penale, au fost efectuate - potrivit art. 224 C. proc. pen. - acte premergătoare, fiind format dosarul nr. 8/P/2009 (58 de file) care conține, în copie certificată, toate înscrisurile cu relevanță juridică referitoare la litigiul civil. De asemenea, au fost ascultate petentele (fil. 15, 48, 49). În conformitate cu dispozițiile art. 66 alin. (1) și art. 5/2 C. proc. pen., precum și cu cele ale art. 23 alin. (11) din Constituția României, orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție, deschiderea unei proceduri judiciare penale (prin începerea urmăririi penale) nefiind posibilă decât în condițiile prevăzute de lege.
Astfel, potrivit art. 228 alin. (1) C. proc. pen., organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute de art. 221 C. proc. pen., dispune prin rezoluție începerea urmăririi penale când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen. În urma efectuării actelor premergătoare, necesare pentru soluționarea plângerii penale formulată de petente - dar și pentru a se stabili eventuala incidență a vreunuia din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen. - nu au fost relevate minime indicii temeinice, în sensul art. 68/1 C. proc.
pen., care să justifice presupunerea rezonabilă că persoanele față de care s-au efectuat acte premergătoare au săvârșit infracțiunile menționate în plângerea penală (argumente de fapt și de drept prezentate în pag. 1-4 ale rezoluției). Organele judiciare penale nu au competența soluționării unor litigii de natură civilă, în cauză fiind efectuate acte premergătoare - ca acte prevăzute de Codul de procedură penală - cu referire la persoanele și infracțiunile menționate în plângerea penală. În condițiile legii, procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a procedat la examinarea legalității și temeiniciei soluției de netrimitere în judecată, respingând motivat plângerea petentelor formulată împotriva acestei soluții (argumente de fapt și de drept prezentate în pag.
2-3 ale rezoluției). Sesizată cu plângerea formulată potrivit art. 278/1 C. proc. pen. de petente (fil. 1-3 d.p.i.), Curtea de Apel Cluj a examinat criticile aduse soluției de netrimitere în judecată și, cu ample argumente de fapt și de drept pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind convingătoare, a respins-o ca nefondată (argumente de fapt și de drept prezentate în pag. 5-6 ale sentinței atacate). În lipsa unor critici concrete ale petentelor cu privire la legalitatea și temeinicia sentinței atacate (în motivele de recurs acestea rezumându-se numai la reiterarea situației de fapt și de drept, precum și la reiterarea acuzațiilor aduse persoanelor față de care s-au efectuat acte premergătoare, și menționând doar că sentința atacată este „nelegală și netemeinică„ - fil.
18-21), Înalta Curte constată că organele judiciare (procurorul, procurorul general adjunct și judecătorul instanței de fond) au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materia soluționării plângerii penale și în materia soluționării plângerilor împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată. Soluțiile dispuse sunt temeinic motivate în fapt și în drept, Înalta Curte însușindu-și toate argumentele de natură probatorie și juridică prezentate de organele judiciare. Ampla motivare a sentinței judecătorului primei instanțe, astfel cum a fost expusă anterior, justifică nu numai concluzia legalității și temeiniciei sentinței atacate, dar și pe cea a inutilității reiterării argumentației de fapt și de drept.
În raport cu cele reținute, în temeiul art. 385/15 pct. l lit. b) C. proc. pen., recursurile petentelor urmează a fi respinse ca nefondate. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentele vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petentele M.D. și M.A.F. împotriva sentinței penale nr. 88 din 17 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Obligă recurentele petente la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 16 februarie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.