ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1243/2010

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 52 din 29 septembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., s-a admis plângerea formulată de către petenții K.P.L. și P.E., prin mandatar B.V. împotriva rezoluției din data de 21 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Dosar nr. 219/P/2009, care a fost desființată și s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru continuarea cercetărilor în vederea eventualei începeri a urmăririi penale. Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. S-a reținut că prin plângerea înregistrată sub numărul de mai sus petenții K.P.L.

si P.E., prin mandatar B.V. au solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună desființarea rezoluției din data de 21 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Dosar nr. 219/P/2009, cu consecința reținerii cauzei spre judecare de către instanță. În motivarea plângerii se arată că petentele se consideră înșelate de numiții Ș.G. și Ș.V., care au folosit procurile semnate de P.E. la vânzarea terenului proprietatea acesteia fără acordul petentelor și fără să le plătească vreo sumă de bani. În privința procurii care apare ca fiind autentificată la Biroul Notarului Public C. din Baia Mare, arată că acest lucru nu s-a întâmplat în realitate, deoarece P.E. nu a fost prezentă în fața acestui notar.

Se mai precizează în plângere că frații Ș. au pregătit acțiunea de înșelătorie cu mult înainte de venirea lor în data de 08 februarie 2005 la locuința petentelor din Ungaria, depunând la Primăria Baia Sprie în numele lor, la data de 30 aprilie 2004, o cerere de restituire a terenurilor în baza legilor proprietății. Intimații au fost legal citați, dar nu s-au prezentat în fața instanței. Intimata C.C.R., prin concluziile scrise depuse la dosar, a solicitat respingerea ca nefondată a plângerii, invocând expertiza criminalistică din 15 iulie 2009 efectuată în cauză prin care s-a stabilit că semnătura și mențiunea „sunt de acord cu vânzarea” din cuprinsul procurii autentice au fost executate de către titulara P.E.

Ca urmare, intimata nu a făcut altceva decât să respecte voința părților din procură, fiind străină de înțelegerea părților, iar în procură petenta P.E. și-a manifestat voința ca Ș.V.I. să vândă în numele ei și pentru ea, cui va crede de cuviință, la prețul pe care îl va stabili cu cumpărătorii, întregul drept de proprietate al petentei asupra imobilului situat în Baia Sprie. Verificând rezoluția atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., curtea constată că plângerea este fondată și urmează a o admite, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel, se constată că prin rezoluția din data de 21 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Dosar nr. 219/P/2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind pe notarul public C.C.R.

și pe numitul Ș.V.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. și uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., reținându-se că petentele K.P.L. și P.E. sunt moștenitoarele defunctului P.A.M. și au obținut pe baza legilor proprietății mai multe terenuri situate în intravilanul localității Baia Sprie, pentru obținerea titlurilor de proprietate fiind contactate de numitul Ș.V.I., care le-a propus să le intermedieze în baza unei procuri obținerea titlurilor de proprietate de la Comisiile de aplicare a legilor proprietății, împuternicindu-l pe acesta să le reprezinte interesele în fața autorităților locale și în fața notarului dacă va fi cazul.

Acuzația adusă de petente numitului Ș.V.I. că, în complicitate cu notarul public C.C.R. ar fi încheiat în fals procura din 19 februarie 2007, prin care era împuternicit numitul Ș. să vândă un teren în numele și în contul petentei P.E., cu toate că aceasta din urmă nu a fost niciodată prezentă în fața notarului public menționat, ea domiciliind în Ungaria, a fost contrazisă de raportul de expertiză criminalistică din 15 iulie 2009 al L.I.E.C. Cluj, care a concluzionat că actul „procură specială” din 17 februarie 2007 de către notarul public C.C.R. a fost semnat la „mandant” de către titulara P.E. Ca urmare, s-a apreciat că notarul public și-a îndeplinit atribuțiile autentificând actul menționat, iar făptuitorul Ș.V.I., prin vânzarea imobilului pentru care a fost mandatat prin procură specială de petenta P.E., și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de mandat așa cum a fost împuternicit, motiv pentru care, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc.

pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză. Instanța, analizând actele dosarului de urmărire penală, constată că Parchetul nu a administrat suficiente probe pentru stabilirea adevărului. Astfel, se constată că petentele nu au fost audiate nici înainte, nici după efectuarea expertizei criminalistice pentru a se afla punctul lor de vedere referitor la împrejurările în care a fost semnată procura și la probele pe care înțeleg să le propună pentru a-și dovedi susținerile. Petentele arată în plângerea adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj că nu contestă expertiza criminalistică a scrisului, admițând astfel că este posibil ca procura să fi fost semnată de P.E., dar nu la cabinetul notarului public din Baia Mare, așa cum se atestă în procură, ci în fața unui domn R. care lucrează pentru notarul C. Instanța observă că procura specială prin care Ș.V.

a fost împuternicit a vinde terenul înscris în C.F. Baia Sprie, constând din teren, a fost autentificată la data de 19 februarie 2007, notarul public făcând mențiune că documentul a fost semnat la sediul biroului său notarial din Baia Mare. La numai trei zile de la semnarea acestei procuri, mandatarul Ș.V.I. a vândut soției sale terenul menționat, contractul de vânzare-cumpărare fiind autentificat la data de 22 februarie 2007, în fața aceluiași notar public - fila 25. Potrivit prevederilor art. 1308 C. civ. este interzis mandatarului a-și adjudeca direct sau prin persoane interpuse averea pe care este însărcinat să o vândă. Potrivit literaturii juridice de specialitate soția intră în categoria persoanelor interpuse.

Art. 6 din Legea nr. 36/1995, modificată, prevede că „notarii publici au obligația să verifice ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare legii și bunelor moravuri, să ceară și să dea lămuriri părților asupra conținutului acestor acte spre a se convinge că le-au înțeles sensul și le-au acceptat efectele, în scopul prevenirii litigiilor. În cazul în care actul solicitat este contrar legii și bunelor moravuri, notarul public va refuza întocmirea lui”. Legea civilă permite încheierea unui contract de către mandatar cu sine însuși sau cu o altă persoană pe care tot el o reprezintă (dubla reprezentare), însă într-un astfel de caz, existând pericolul neglijării intereselor mandantului - în cazul contractului cu sine însuși - sau a unuia dintre mandanți - în cazul dublei reprezentări - este necesar ca părțile să încheie contractul în deplină cunoștință de cauză, convenind să dea mandatarului împuternicire expresă în acest sens - F.D.

Tratat de Drept Civil, Contracte speciale, Editura A., București 1996, p.276. Tocmai pentru a preveni pericolul vătămării intereselor mandantului art. 67 din Regulamentul de punere în aplicarea a Legii notarilor publici și a activității notariale prevede că „în cazul în care se autentifică procuri pentru încheierea unor acte de vânzare-cumpărare, iar cumpărătorul sau soțul acestuia are el însuși calitatea de mandatar al vânzătorului, notarul public va pretinde părților să înscrie în cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv prețul.” În contractul de vânzare-cumpărare se face mențiune că mandatarul Ș.V.I. este căsătorit cu cumpărătoarea Ș.M.C., prin urmare însuși mandatarul a dobândit astfel drept de proprietate asupra bunului înstrăinat, bun ce este supus comunității matrimoniale conform art. 30 C. fam.

și care urma a fi înscris în C.F. în favoarea ambilor soți ca bun comun. Reiese din prevederile legale de mai sus că notarul public, constatând incompatibilitatea persoanelor care se prezentau în fața sa de a încheia actul solicitat, avea obligația de a refuza încheierea lui, cu atât mai mult cu cât dacă petenta P.E. ar fi fost prezentă în fața sa luni, 19 februarie, iar intenția ei era de a vinde mandatarului și soției acestuia, se putea încheia la acea dată, în mod direct, contractul de vânzare-cumpărare între aceste părți și nu pe cale ocolită, la trei zile de la semnarea procurii, respectiv joi, 22 februarie 2007. De asemenea, dacă notarul public ar fi constatat că voința petentei P.E.

era de a vinde mandatarului terenul și din motive obiective acest lucru nu s-a putut realiza în 19 februarie 2009, avea obligația potrivit Regulamentului din 05 iulie 1995 să menționeze în procura specială încheiată la 19 februarie 2007 inclusiv prețul vânzării, lucru pe care nu l-a făcut. Toate acestea în condițiile în care în contractul de vânzare cumpărare se menționează că prețul vânzării de 41.236 lei a fost achitat de cumpărătoarea Ș.M.C. mandatarului, soțul său, anterior semnării contractului, existând deci posibilitatea ca banii să fie remiși petentei mandatare P.E. cu ocazia semnării procurii, în 19 februarie 2007, ceea ce de asemenea nu s-a realizat. Pentru ca să fie autentificat contractul de vânzare-cumpărare la data de 22 februarie 2007 era necesar ca notarul să solicite extrasul C.F.

Baia Mare pentru autentificare act de vânzare cumpărare cu cel puțin trei zile înainte de data la care era programată autentificarea actului. Potrivit prevederilor Ordinului nr. 90 din 15 februarie 2007 al directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, extrasul C.F. nu se eliberează în aceeași zi, nici în cazul plății unei taxe de urgență. Astfel, termenul pentru eliberarea extrasului C.F. pentru autentificare este de 2 zile, în regim normal și de o zi, în regim de urgență, termene ce se calculează pe zile lucrătoare, neintrând în calcul ziua înregistrării cererii la Registrul General de Intrare al Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Contractul din 22 februarie 2009 a fost redactat de avocat și doar autentificat de notar.

Pentru redactare și avocatul avea nevoie de extras C.F. cel puțin de informare, iar raportat la caracterul special al procurii notarul avea obligația de a cere și pentru procură extras C.F. pentru autentificare. Extrasul C.F. pentru informare se eliberează în termen de 3 zile de la înregistrarea cererii și în termen de o zi în regim de urgență, conform Ordinului menționat. În cazul în care contractul a fost autentificat pe baza aceluiași extras C.F. ce a stat la baza autentificării procurii, intenția de inducere în eroare a petentei de către Ș.V.I. și știința notarului public despre aceasta sunt evidente. Ca urmare Parchetul va solicita documente de la Biroul de Cadastru Baia Sprie privind data la care s-a solicitat de către notar extrasul C.F.

Baia Sprie necesar autentificării procurii din 19 februarie 2007, dacă s-a solicitat un nou extras C.F. Baia Sprie pentru autentificarea contractului din 22 februarie 2009, dacă extrasele au fost eliberate în regim de urgență, dacă s-a plătit taxa de urgență, cine a plătit această taxă, va solicita copia C.F. Baia Sprie pentru a se verifica dacă terenul a fost întabulat pe soții Ș. ca bun comun, dezmembrările ulterioare care s-au făcut din acest teren, având în vedere că la data de 28 martie 2007 soții Ș. au parcelat terenul în 6 parcele ce au fost înstrăinate, se vor solicita C.F.-urile în care au fost transcrise cele 6 parcele și contractele în baza cărora s-au făcut acele transferuri. Va fi audiat avocatul B.Ș.R.

cu privire la data redactării contractului de vânzare cumpărare autentificat în 22 februarie 2009, data la care s-a solicitat de către avocat extrasul C.F. de informare, cu probarea acesteia prin cererea înregistrată la Biroul de Cadastru. Va administra probe privind data la care suma de bani rezultată din vânzarea terenului petentei la data de 22 februarie 2007 a intrat în posesia petentei P.E., fiind posibil ca suma de bani să fi fost remisă acesteia abia după data înstrăinării primei parcele de teren, cu toate că în contract s-a menționat că prețul s-a achitat anterior semnării acestuia, acest aspect urmând a fi clarificat prin audierea petentei P.E. și prin administrarea altor probe utile în acest sens, cum ar fi acte de transfer de bani.

Se va verifica pașaportul petentei pentru a se stabili dacă aceasta a fost sau nu în România la data de 19 februarie 2007, împrejurarea dacă aceasta deținea sau nu la data menționată o carte de identitate europeană, pe baza căreia putea călători în spațiul U.E., i se va cere petentei să indice martorii care pot atesta susținerea ei că nu a fost în România în februarie 2007 și vor fi audiați martorii indicați, va fi întrebată petenta dacă mandatul era unul gratuit sau mandatarul urma să primească o răsplată după îndeplinirea lui și care este aceasta. Acest din urmă aspect va fi clarificat și cu ocazia audierii făptuitorului Ș.V.I. Va fi identificat numitul R. (sau R.) F.R. și audiat referitor la locul semnării de către petenta P.E.

a procurii autentificate în 19 februarie 2007. Se vor administra probe privind realitatea plății prețului de 41.236 lei făcută de cumpărătoarea Ș.M.C. mandatarului Ș.V.I., prin verificarea contului bancar din care a fost ridicată suma menționată, iar în cazul în care suma nu a fost depusă în vreun cont, prin verificarea veniturilor lui Ș.M. și a posibilității reale a acesteia de a plăti soțului ei prețul menționat, urmând a fi extinse cercetările și împotriva acesteia în cazul în care va rezulta fictivitatea operațiunilor. Toate aceste probe sunt menite a contura buna sau reaua credință a făptuitorului Ș.V.I. în executarea contractului de mandat, precum și eventuala contribuție a notarului public la deposedarea petentei de terenul său, urmând a se stabili dacă nerespectarea prevederilor din Legea nr. 36/1995 și din Regulamentul de aplicare a acestei legi de către notarul C. atrage răspunderea sa penală sau doar răspunderea disciplinară.

Graba cu care mandatarul Ș.V.I. a procedat la vânzarea terenului petentei P.E. către sine și soția sa furnizează indicii privind intenția lui de inducere în eroare a petentei. Chiar dacă legea civilă prevede posibilitatea încheierii contractului cu sine însuși sau a dublei reprezentări, valabilitatea unui astfel de contract este supusă verificării bunei credințe a mandatarului în îndeplinirea mandatului. În cazul de față se pare că făptuitorul nu a făcut nici un demers pentru a căuta un terț vânzător, nu a încunoștințat petenta despre faptul că nu ar fi găsit alt cumpărător și în aceste condiții ea și-ar fi exprimat acordul pentru a vinde mandatarului. De asemenea, cu ocazia încheierii procurii luni, 19 februarie 2007, se pare că nu a adus la cunoștința petentei P.E.

că intenționează să cumpere el însuși terenul împreună cu soția sa. Pentru toate considerentele prezentate, Curtea urmează ca în baza art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. penală să admită plângerea formulată de către petenții K.P.L. și P.E., prin mandatar B.V., împotriva rezoluției din data de 21 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Dosar nr. 219/P/2009, care va fi desființată, iar cauza va fi trimisă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru continuarea cercetărilor în vederea eventualei începeri a urmăririi penale, urmând a se strânge probele mai sus indicate fie în etapa actelor premergătoare, cu încheierea procesului verbal corespunzător conform art. 224 C. proc.

pen., fie după începerea urmăririi penale, organul de anchetă având posibilitatea și de a aduna o parte din date în etapa actelor premergătoare, urmând ca celelalte să fie efectuate după eventuala începere a urmăririi penale. II. Împotriva acestei sentinței penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, criticând-o ca netemeinică, în baza cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., solicitându-se casarea acesteia și respingerea plângerii petentelor K.P.L. și P.E. Cu ocazia dezbaterilor orale ale recursului de față, reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea recursului în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) raportat la art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., menționând că susține în parte motivele de recurs formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în sensul că acesta este fondat și trebuie admis întrucât rezoluția procurorului a fost desființată în totalitate, apreciind astfel că această rezoluție nu trebuia desființată în ceea ce privește soluția de neurmărire pentru infracțiunile de fals. A mai menționat că, în ceea ce o privește pe recurenta intimată C.C.R., aceasta nu a respectat prevederile art. 67 din Regulamentul de punere în aplicare a legii notarilor publici, impunându-se începerea urmăririi penale față de aceasta pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 și art. 246 C. pen. În consecință, a solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru a se efectua cercetări în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită de notarul public și cu infracțiunea de înșelăciune săvârșită de intimatul Ș.V.I.

Împotriva aceleiași sentințe penale a declarat recurs intimata C.C.R., criticând-o ca nelegală și netemeinică, solicitând, în principal, respingerea ca inadmisibilă a plângerii formulată de cele două petiționare, prin mandatar, și, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată a plângerii. A mai arătat că procura depusă de mandatar se referea doar la petiționara P.E., nefiind semnată și de petiționara K.P.L. și că plângerea este inadmisibilă și în ceea ce privește plângerea formulată de mandatar în numele petiționarei P.E. A mai subliniat faptul că ar fi trebuit ca mandatarul să fi deținut o procură expresă în care să se fi menționat că are dreptul de a promova o plângere, în lipsa unei asemenea procuri, acesta neavând abilitatea legală de a formula plângere în fața Curții de Apel Cluj.

În subsidiar, apărătorul recurentei intimate a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii, apreciind că instanța de fond s-a substituit instanței civile. A mai arătat că nu se impune trimiterea cauzei la parchet pentru efectuarea de cercetări în legătură cu săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și că, în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune în convenții, săvârșirea acesteia de către notarul public era imposibilă. Examinând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de critică iterate prin recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și de cele invocate în recursul intimatei C.C.R., pe al acesteia și din oficiu, sub toate aspectele, așa cum prevăd dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție are în vedere că ambele recursuri sunt fondate și urmează a fi admise ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) teza I C. proc. pen., dată fiind incidența în cauză a cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. Aceasta întrucât prima instanță a comis o gravă eroare de fapt prin soluția pronunțată și care este contrară celor statuate prin raportul de expertiză criminalistică din 15 iulie 2009 efectuat de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj, care concluzionează că actul „procură specială” din 19 februarie 2007 de notarul public C.C.R. a fost semnat la rubrica „mandat” de către titulara P.E. (filele 50-56 dosar urmărire penală).

Datorat caracterului de probă științifică a expertizei criminalistice mai sus-descrisă, rezultă fără echivoc că, cele statuate prin acest raport de expertiză grafologică nu pot fi înlăturate prin declarațiile unei persoane, din care rezultă că petiționara P.E. nu s-a aflat în fața notarului public C.C.R. când a semnat procura din 19 februarie 2007 și a semnat olograf „sunt de acord cu vânzarea”. Pe de altă parte, se reține că, într-adevăr, în conformitate cu dispozițiile art. 1308 C. civ., este interzis mandatarului de a-și adjudeca direct sau prin persoane interpuse averea pe care este însărcinat să o vândă, dar legea civilă permite în același timp încheierea unui contract de către mandatar cu sine însuși sau cu o altă persoană pe care tot el o reprezintă (dubla reprezentare).

Petentele au la îndemână calea unei acțiuni civile prin care pot cere constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de Ș.V.I. cu soția sa M.C. și rectificarea cărții funciare. Așa fiind, admițându-se ambele recursuri declarate în cauza de față, se va casa sentința recurată și cu ocazia rejudecării urmează a se respinge plângerea formulată de petiționarii K.P.L. și P.E., prin mandatar B.V., împotriva rezoluției nr. 219/P/2009 din 21 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și a se menține rezoluția atacată. Urmează ca sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare să rămână în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și de intimata C.C.R. împotriva sentinței penale nr. 52 din 29 septembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Casează sentința penală atacată și, rejudecând: Respinge plângerea formulată de petiționarii K.P.L. și P.E., prin mandatar B.V., împotriva rezoluției nr. 219/P/2009 din 21 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Menține rezoluția atacată. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31 martie 2010.