ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3062/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr.

2001 din 13 mai 2009, Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a admis acțiunea reclamantului G.A. și a obligat pârâta C.D.

la plata diferenței dintre indemnizația cuvenită (egală cu

7 salarii lunare brute impozabile) și cea plătită (de 7 salarii

lunare de bază) în cuantum total de 16569 lei, sumă ce urmează a

fi actualizată în raport de rata inflației la data plații

efective.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut, în esență,

următoarele:

Conform art. 71 alin. (1) din Legea nr.

7/2006, „funcționarii publici parlamentari al căror raport de

serviciu a încetat pentru motive neimputabile în condițiile art. 62 lit.

d) și art. 64, beneficiază de indemnizație egală cu 7

salarii lunare brute, care se impozitează potrivit legii”.

A mai reținut prima

instanță că salariul de bază lunar brut este doar o

componenta a salariului lunar brut, situație confirmată și de

modificarea adusa Legii nr. 7/2006 prin Legea nr. 113/2009, care relevă

voința legiuitorului de a se avea in vedere la calcularea

indemnizației salariile lunare brute și salariul de baza brut lunar

și sporurile din ultima lună de activitate.

Drept urmare, se arată în

considerentele sentinței atacate, în ceea ce privește definirea

salariului brut nu se poate pune semnul egalității între salariul de

baza brut si salariul lunar brut, iar reclamantul, în mod întemeiat, a invocat

faptul că salariul lunar brut include salariul de baza lunar brut, precum

și sporurile și alte adaosuri.

Instanța de fond a concluzionat

că, fată de considerentele arătate mai sus și în raport cu

principiul acoperirii integrale a prejudiciului cauzat, acțiunea

reclamantului este întemeiată și a obligat pârâta la plata

diferenței dintre indemnizația cuvenită și cea

plătită, sumă urmează a fi actualizată în raport de

rata inflației la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe,

considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs C.D.

Cererea de recurs a fost

întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304

1

C. proc.

civ., iar în motivarea ei s-a arătat, în esență, că în mod greșit

prima instanță a dispus actualizarea sumei acordate intimatului - reclamant

cu indicele de inflație, că la data încetării raportului de

serviciu al reclamantului, 21 septembrie 2007, legislația în vigoare nu oferea

o definiție a noțiunii de salariu lunar brut, iar în modul de calcul

al indemnizației prevăzute de art. 71 alin. (1) din Legea nr. 7/2006

s-a ținut seama de dispozițiile acestei legi speciale; soluția adoptată

de instanță s-a făcut prin raportare la modificările aduse

Legii nr. 7/2006 prin Legea nr. 113/2009 intervenite în urma creări de către

Înalta Curte de Casație și Justiție a unui precedent judiciar în

cauza privind pe G.R. (dosar nr. 10935/3/2007), ceea ce în opinia recurentei este

greșit.

Examinând cauza prin prisma criticii

expuse mai înainte și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu există

motive pentru casarea/modificarea sentinței atacate, pentru cele ce se vor

puncta în continuare:

Practica, Înalta Curte de

Casație și Justiție, invocată de recurentă în susținerea

punctului său de vedere, respectiv decizia pronunțată în cauza G.R.,

este nerelevantă sub aspectul criticii care vizează greșita

actualizare a sumei acordate în temeiul art. 71 din Legea nr. 7/2006 privind

statutul funcționarului public parlamentar.

Într-adevăr lămurirea

noțiunii de salariu lunar brut s-a făcut prin art. 7 din Legea nr. 113/2009

(intrată în vigoare la data de 27 aprilie 2009) explicându-se că

acesta privește salariul de bază brut lunar și sporurile din

ultima lună de activitate, numai că soluția primei instanțe

nu este fundamentată pe aceste dispoziții legale, ci pe

dispozițiile Legii nr. 53/2003 privind C. muncii (art. 155). Trimiterile

făcute la Legea nr. 113/2009 au avut ca scop numai demonstrarea faptului

că interpretarea noțiunii de salariu lunar brut a fost

confirmată chiar de legiuitor, mai exact prin modificarea ulterioară

și explicită adusă Legii nr. 7/2006 prin Legea nr. 113/2009.

În privința actualizării

sumei la care este îndreptățit intimatul - reclamant este evident

că acordarea este corectă și dă eficiență

principiului reparării integrale a prejudiciului în condițiile în

care acesta se referă la drepturi salariale, neputându-se ignora că

această reparație intervine la un interval de timp semnificativ

față de data încetării raporturilor de serviciu, 21 septembrie

2007.

Fiind vorba de o sumă de bani

este firesc ca aceasta să fie actualizată în raport de rata inflației,

mai exact de indicele de inflație la data executării efective a

obligației stabilite în sarcina recurentei - pârâte.

Pentru cele arătate,

văzând și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.D.

împotriva sentinței civile nr. 2001 din 13 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 iunie 2010.