ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1534/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1534/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
contestației de față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 292 din 20 februarie 2009,
Tribunalul Sălaj a admis acțiunea reclamantei S.I.F Banat-Crișana împotriva
pârâtei SC P. SA Zalău, pe care a obligat-o să ia act de retragerea din
societate a reclamantei să-i plătească suma de 28.407,25 lei contravaloarea
celor 5710 acțiuni.
Instanța de fond a reținut că reclamanta care a votat
împotriva hotărârii A.G.A. de schimbare a obiectului de activitate a societăți
pârâte este îndreptățită să ceară retragerea din societate și să primească
contravaloarea acțiunilor deținute, urmare a retragerii, în conformitate cu
prevederile art. 314 din Legea nr. 31/1990.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 99 din
15 iunie 2009, a respins apelul pârâtei, considerând legală cererea reclamantei
de a solicita retragerea din societate care prin hotărârea A.G.A. și-a schimbat
obiectul de activitate împotriva voinței sale.
Instanța de apel a mai reținut că indiferent de cota
procentuală reclamanta deținea un număr de 5710 acțiuni al cărui preț trebuie
suportat de societatea pârâtă.
Prin decizia nr. 122 din 19 ianuarie 2010 pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost respins recursul pârâtei
întrucât temeiul acordării cheltuielilor de judecată este dat de pretențiile în
care pârâta recurentă a căzut, iar oferta de cumpărare făcută nu avea relevanță
în cauză.
Împotriva deciziei astfel pronunțată pârâta a
formulat contestație în anulare susținând că cererea reclamantei de retragere
din societate e lovită de nulitate
pentru că a soluționat ceea ce nu
avea
dreptul respectiv 27,32% din capitalul social deși cota reală a
acesteia era de 9,38%: iar dacă reclamanta își
reformula acțiunea
litigiul ar fi fost evitat.
Reluând motivele de recurs privind situația de fapt,
contestatoarea susține greșeala acceptată de
instanțe privind cota din
capitalul social ce-i revine S.I.F. Banat
Crișana.
Contestația în anulare este
nefondată.
Prevederile art. 318 C. proc.
civ. stabilesc posibilitatea
ca hotărârea instanței de recurs să fie atacată cu
contestația în
anulare când dezlegarea dată
este rezultatul unei greșeli materiale.
Insă atât hotărârile
instanțelor de fond cât și a celei de recurs,
au clarificat
situația părții din capitalul social ce revenea reclamantei
S.I.F.
Banat Crișana, și anume 5710 acțiuni în valoare de 4,975 lei,
astfel cum a stabilit
raportul de expertiză.
Nemulțumirile pe care cu perseverență le invocă
contestatoarea sunt date de neînțelegerea că nu
cota procentuală din capitalul social a fost evaluată ci numărul de acțiuni pe
care S.I.F. îl
deținea.
Așa fiind în temeiul
dispozițiilor art. 318 C. proc. civ.
Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca
nefondată contestația în anulare declarată împotriva deciziei nr. 122 din 19
ianuarie pronunțată de Secția Comercială a Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
Având în vedere culpa procesuală a contestatoarei și
dispozițiile art. 274 C. proc. civ., aceasta va
fi obligată la
340,90 lei cheltuieli
de judecată către intimata S.I.F. Banat Crișana
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de
contestatoarea
SC P. SA ZALĂU împotriva
deciziei nr. 122 din 19 ianuarie
2010 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată.
Obligă contestatoarea la 340,90
lei cheltuieli de judecată către
intimata S.I.F. BANAT - CRIȘANA ARAD.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 4 mai 2010.