ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1766/2010

Asupra recursului de

față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar constată următoarele:

Reclamanta S.I.F. Banat Crișana SA, a

chemat în judecată pe pârâta SC C.I.M. SA, solicitând constatarea nulității

absolute sau anularea Hotărârii A.G.E.A. din 14 ianuarie 2009 și radierea

mențiunilor efectuate la registrul comerțului, prin care s-a garantat până la

concurența sumei de 3.000.000 euro facilitățile de credit contractate de pârâtă

sau SC N.B. SA.

Tribunalul

Comercial Cluj, prin sentința comercială nr. 144/ C din 19 mai 2009, a respins

excepția lipsei calității procesuale active și a prescripției dreptului la acțiune

și a respins ca nefondată acțiunea.

Instanța de fond a reținut, în

privința excepțiilor că hotărârea atacată a fost publicată la 29 ianuarie 2009,

dată de la care începe să curgă termenul de cincisprezece zile de exercitarea a

căii de atac, iar reclamanta, acționar al societății pârâte a votat împotriva

hotărârii, cu toate că aceasta nu a fost menționată în procesul - verbal.

În privința

fondului litigiului, instanța a considerat că motivele invocate în acțiune sunt

de nulitate relativă a hotărârii atacate, iar reclamanta nu a dovedit

prejudiciul ce s-ar cauza, iar sub aspectul oportunității hotărârii, aceasta

excede contractului de legalitate.

Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă

nr. 183 din 26 noiembrie 2009, a respins ca nefondat apelul reclamantei,

reținând că deși în actul constitutiv al societății pârâte nu e prevăzut ca

obiect de activitate garantarea împrumuturilor raporturile comerciale impun

asemenea angajamente dacă sunt benefice, însă instanțele nu pot cenzura

aspectele de oportunitate avute în vede la momentul adoptării hotărârii

atacate.

Împotriva deciziei

astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta

susține că instanța de apel a greșit considerând că pârâta nu poate avea ca

obiect de activitate garantarea de împrumuturi cât timp legea (Ordinul nr. 337/2007

al I.N.S.) prevede activități de creditare și intermediere financiară printre

obiectele de activitate ale societăților comerciale.

Pe de

altă parte susține recurenta că cenzurarea hotărârii A.G.E.A. atacată nu are în

vedere aspecte de oportunitate ci de legalitate, respectiv de încălcare a art. 34

din Decretul nr. 31/1954 privind specialitatea persoanei juridice, garantarea

împrumutului fiind împotriva scopului societății, încălcând principiul

funcționării societății și specialității capacității de folosință.

Recursul este

nefondat și va fi respins pentru considerentele ce se vor expune:

Prin hotărârea

A.G.E.A. atacată societatea pârâtă s-a obligat să garanteze contractul de

credit pe care aceasta sau SC N.B. SA îl contractează de la I.N.G. B. N.V.

Natura

juridică a hotărârilor A.G.A. este una contractuală, derivată din pactul

Societar și care impune, în cazul exercitării căii de atac împotriva ei,

cercetarea de către instanțe numai a aspectelor de legalitate a acestora.

În mod

judicios instanțele de fond au analizat actul supus cenzurii lor și au apreciat

că o unică operațiune de garantare a unui credit nu poate reprezenta încălcarea

principiului specialității capacității de folosință, cu atât mai mult cu cât

aceasta activitate (de garantare a unui împrumut) nu poate fi confundată cu

activitatea de creditare sau de intermediere financiară, definite de Codurile C.A.E.N.

prin operațiuni specifice creditului.

Pentru a putea analiza dacă prin

efectele sale hotărârea adunării generale corespunde scopului societății

comerciale, într-o operațiune singulară, instanțele ar fi fost nevoite să

aprecieze asupra beneficiului obținut de societate, adică asupra oportunității

deciziei luate prin votul majoritar al acționarilor. Acestea s-ar circumscrie

unei verificări a temeiniciei hotărârii adoptate, care scapă controlului

instanțelor judecătorești.

Așa

fiind în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație

și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva Deciziei civile

nr. 183 din 26 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SIF B.C.

SA Arad împotriva

Deciziei nr. 183 din 26 noiembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială și

de contencios

administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 18 mai 2010.