ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 308/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 5207/99/2008, reclamantul D.A.C. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iași să se dispună „anularea dosarului medical și a diagnosticului rezultat în urma operațiunilor tehnico-administrative pregătitoare”. A arătat petentul că, în ziua de 20 iulie 2007, a fost condus de organele de poliție la Spitalul Socola împotriva voinței sale, fiind victima purtării abuzive a funcționarilor și a necompetenței medicilor. Prin sentința civilă nr. 1033/ CA din 21 noiembrie 2008, Tribunalul Iași a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a apreciat că actele medicale din dosarul reclamantului, emise de pârât nu sunt acte administrative în înțelesul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, ci simple acte emise în legătură cu activitatea medicală a spitalului, susceptibile de a fi atacate pe calea dreptului comun. Prin sentința civilă nr. 4787 din 25 martie 2009, Judecătoria Iași a declinat competența materială de soluționare a aceleiași cauze în favoarea Tribunalului Iași, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Curtea de Apel Iași pentru soluționarea acestuia. În motivarea sentinței, Judecătoria Iași a reținut că reclamantul a solicitat anularea unui dosar medical care reprezintă un act administrativ cu caracter individual și care emană de la o autoritate public, Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iași, ce desfășoară activitate în regim de autoritate publică.

S-a apreciat că actele medicale din dosar sunt de natură a produce efecte directe asupra persoanei în cauză, asupra drepturilor legale și intereselor sale legitime, fiind în deplină concordanță cu prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004. Prin sentința nr. 13/ CA din 22 iunie 2009, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași. Pentru a hotărî în acest mod, Curtea de Apel Iași a reținut că actele medicale ce formează în mod preponderent conținutul dosarului a cărui a anulare s-a solicitat de către reclamant nu sunt acte de natură administrativă astfel că această împrejurare atrage după sine competența instanței de drept comun, respectiv a Judecătoriei Iași.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs reclamantul D.A.C. criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie. În cuprinsul recursului a arătat că actele medicale pe care le atacă nu au fost întocmite în limitele competenței profesionale ale personalului medical și că ne aflăm în fața unui fenomen administrativ care s-a desfășurat cu exces de putere între două componente ale administrației publice, Ministerul de Interne și Ministerul Sănătății. A apreciat că actele medicale emise constituie acte administrative cu caracter individual care vatămă interesele persoanei sale, situație în care competentă să judece cauza este Tribunalul, ca instanță de contencios administrativ.

Examinând actele și lucrările dosarului, din perspectiva motivelor de recurs invocate și din oficiu, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, având în vedere următoarele considerente: Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 10 din același act normativ evocat, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.

Cu privire la semnificația termenului de act administrativ, Legea nr. 554/2004 prevede în art. 2 alin. (1) lit. c) că acesta este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere modifică sau stinge raporturi juridice. În cauză, Înalta Curte observă că reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ solicitând anularea „dosarului medical și a diagnosticului rezultat în urma operațiunilor tehnico-administrative pregătitoare”.

Din examinarea actelor care compun dosarul a cărui anulare s-a solicitat, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut în mod corect faptul că aceste acte sunt întocmite de personalul medical în limitele și în exercitarea unor competențe profesionale, neavând caracterul unor acte emise în regim de putere publică în vederea organizării legii sau a executării în concret a legii care să dea naștere, modifice sau stinge raporturi juridice.

Or, în condițiile în care actele conținute în dosarul medical a cărui anulare s-a solicitat de către reclamant nu sunt de natura actelor administrative, întrucât nu îmbracă trăsăturile acestor acte, astfel cum sunt configurate de textul de lege evocat, ci reprezintă acte întocmite în exercitarea atribuțiilor profesionale, lipsindu-le caracterul regimului de putere publică, rezultă în mod indubitabil că sentința Curții de Apel Iași pronunțată în soluționarea regulatorului de competență, prin care a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, ca instanță de drept comun este legală și temeinică. Așa fiind, în temeiul art. 312 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte urmează a respinge recursul reclamantului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul D.A.C. împotriva sentinței civile nr. 13/ CA din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2010.