ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2199/2010

Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 42/PI din 1 martie 2010 Curtea de Apel Timișoara în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibilă, plângerea petentului F.N.I. împotriva referatului nr. 1039/III/7/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. Concomitent, a respins, ca nefondată, excepția de necompetență materială formulată de petent. Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut că petentul a formulat plângere solicitând desființarea actelor din Dosarul nr. 1039/III/7/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. Verificându-și competența judecătorul a constatat că potrivit art. 278 1 alin. (1) C. proc.

pen. plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire penală se soluționează de judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii, competența să judece cauza în prima instanță. A mai constatat că referatul atacat de petent în plângere nu este o rezoluție sau o ordonanță a procurorului de netrimitere în judecată. Prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., plângerea fiind inadmisibilă. Împotriva sentinței a declarat recurs petentul care, în esență, cere casarea acesteia. Recursul nu este fondat. Din examinarea referatului procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, întocmit la 9 decembrie 2009, rezultă într-adevăr că acesta nu este un act din cele prevăzute în art. 278 1 C. proc.

pen. Or, din chiar denumirea marginală a textului art. 278 1 C. proc. pen. rezultă că pot face obiectul plângerii unei persoane în procedura reglementată doar rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată. Cum referatul menționat nu îndeplinește condițiile legii pentru a fi supus controlului instanței, în mod temeinic și legal plângerea petentului a fost respinsa ca inadmisibilă. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Înalta Curte va respinge recursul și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul F.N.I. împotriva sentinței penale nr. 42/PI din 1 martie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2010.