ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2116/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 269 din 22 octombrie 2009 a Curții de Apel Timișoara a fost respinsă plângerea petentei formulată în temeiul art. 278 C. proc. pen. prin menținerea unei soluții de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror. Cu referatul nr. 1275/III/6/09 din 17 februarie 2010 al Parchetului, Curtea de Apel Timișoara a fost înaintată Curții de Apel Timișoara cererea de revizuire a Sentinței penale nr. 2169/2210/09. Prin Sentința penală nr. 74/PI din 15 martie 2010 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins ca inadmisibilă cererea petentei F.G. privind revizuirea Sentinței penale nr. 269 din 22 octombrie 2009 a Curții de Apel Timișoara hotărâre ce a fost atacată cu recurs.

Recursul declarat este nefondat. Revizuirea este o cale de atac extraordinară ce privește exclusiv hotărârile prevăzute în art. 393 C. proc. pen., care critică o rezolvare a fondului procesului și se referă la cazurile arătate limitativ în art. 394 C. proc. pen. Din reglementările de ansamblu ale cazurilor de revizuire și ale condițiilor pe care fiecare dintre acestea trebuie să le îndeplinească pentru a constitui motive de revizuire a unei hotărâri judecătorești definitive, rezultă că hotărârile judecătorești prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot fi supuse revizuirii. În raport cu soluțiile ce pot fi pronunțate în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen.

de către judecătorul care examinează plângerea împotriva regulilor sau ordonanțelor procurorului de retrimitere în judecată, nu se poate considera că într-o astfel de fază procesuală s-ar rezolva fondul cauzei, deoarece niciuna din aceste soluții nu implica stabilirea existenței faptei și a vinovăției în acceptarea prevederilor art. 345 C. proc. pen., respectiv prin condamnarea, achitarea inculpatului, sau încetarea procesului penal. Atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii și împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea plângerilor formulate în temeiul art. 278 1 C. proc. pen., cererea de revizuire nu este admisibilă așa cum s-a statuat de altfel conform Deciziei nr. XVII din 19 martie 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție astfel că hotărârea pronunțată este temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta F.G. împotriva Sentinței penale nr. 74/PI din 15 martie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurenta revizuentă la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2010.