ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3575/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3575/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Deliberând asupra recursului de față pe

baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:

Bistrița-Năsăud, secția penală, prin sentința penală nr. 172/F din 29 octombrie

2008 dată în dosar nr. 311/112/2007 în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a

condamnat pe inculpata

M.(S.).N. zisă F. pentru săvârșirea infracțiunii de

participație improprie la introducerea în țară de droguri de risc prevăzută de

art. 31 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. la:

- pedeapsa principală de 3 ani

închisoare și pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata de 2 ani.

Conform art. 86

1

C. pen. executarea

pedepsei principale a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de

încercare de 5 ani interval de timp în care inculpata a fost obligată să se

supună măsurilor de supraveghere aplicate în baza art. 86

3

alin. (1)

lit. a)-d) C. pen. indicate prin sentință.

[Prin aceiași sentință față de

cealaltă coparticipantă la săvârșirea infracțiunii sus-menționate inculpata R.N.I.

zisă „R.” care a încetat din viață în cursul cercetării judecătorești, la data

de 20 mai 2007 s-a dispus încetarea procesului penal în conformitate cu

dispozițiile art. 345 alin. (3) rap. la art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit.

g) C. proc. pen.]

Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe

durata suspendării pedepsei principale s-a aplicat aceiași măsură în legătură

și cu pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen.

A fost obligată inculpata

M.(S.)N. la plata sumei de 400 lei – din care suma de 100 lei onorariu apărător

din oficiu avansat din fondul Ministerului

Justiției și

Libertăților Cetățenești – cheltuieli judiciare statului.

Inculpatele M.N. și R.N.I. sunt mamă și

fiică, în cercul de rude și prieteni fiind cunoscute cu prenumele „F.„ și

respectiv „R.”. Ambele inculpate au domiciliul în municipiul Bistrița însă din

toamna anului 2002 acestea s-au stabilit în Spania, mai întâi în orașul

Roqueta, iar apoi, la scurt timp, în orașul Almeria. În străinătate, inculpata R.N.I.

a intrat în relații de concubinaj cu numitul C.D.L. care, din cauza

ilegalităților comise pe teritoriul spaniol a fost expulzat în România la data

de 17 iulie 2003. Inculpata a revenit în România, la rândul său, la data de 12

august 2003, însă la 15 ianuarie 2004 a plecat din nou în Spania. Inculpata M.N.

a întreținut relații de concubinaj cu numitul H.F.S. în perioada 2002 –

ianuarie 2004, când cel în cauză a fost expulzat în România de autoritățile

spaniole.

După expulzarea numitului C.D.L., acesta

a păstrat legătura cu concubina sa, inculpata R.N.I., cei doi contactându-se

telefonic în mod frecvent, astfel încât inculpata a luat la cunoștință despre

faptul că, de la revenirea sa în țară, numitul C.D.L. s-a „îndeletnicit” cu

valorificarea de droguri de risc, respectiv rezină de cannabis, fapte pentru

care cel în cauză a și fost condamnat ulterior.

Întrucât la începutul lunii martie 2004

numitul C.D.L. rămăsese fără mijloace financiare, acesta a luat hotărârea de a

pleca fraudulos în Spania, fapt pe care l-a făcut cunoscut și concubinei sale

în convorbirea telefonică purtată cu aceasta.

Ca urmare, în dimineața zilei de 4 martie

2004, numitul C.D.L. a încercat să părăsească România cu destinația Spania, cu

toate că nu avea pașaport obținut legal, însă a fost descoperit de autoritățile

române și a fost coborât din autocarul în care se afla.

În aceste condiții, știind că C.D.L. nu

mai are bani dar că anterior acesta vânduse în țară droguri de risc (rezină de

cannabis), inculpata R.N.I. a luat hotărârea de a achiziționa în Spania,

cannabis și de a-l trimite în țară, spre valorificare, concubinului său,

activitate ilicită la care s-a asociat și mama acesteia.În acest sens cele două

inculpate au achiziționat câte 1 kg de rezină de cannabis, pe care au ambalat-o

și ulterior ascuns în unul dintre cele două pachete pregătite pentru a fi

trimise în țară.

În dimineața zilei de 6 martie 2004,

în jurul orei 10, știind că martora V.R. urma să facă deplasare în România,

inculpatele M.N. și R.N.I. au fost conduse de numitul M.D.F. în orașul Roqueta,

locul de plecare al autocarului aparținând SC R.T.T. SRL Bistrița spre țară. Cu

această ocazie, inculpatele au remis martorei un număr de două colete,

solicitându-i acesteia să le ducă în România, în municipiul Bistrița, unde urma

ca acestea să fie ridicate de numiții H.F.S.(pachetul cel mare) și C.D.L.

(pachetul cel mic). De menționat este că rezina de cannabis ambalată a fost

pusă în coletul cel mic, destinat a fi remis – prin intermediul numitei M.C.,

persoană al cărei nume a fost înscris pe pachet – numitului C.D.L. și că cele

două inculpate nu au comunicat martorei că unul din cele două bagaje conține

droguri.

În seara aceleiași zile, inculpata R.N.I.

l-a contactat telefonic, la orele 19,201, pe concubinul său C.D.L.,

transmițându-i acestuia că i-a trimis 2 kg de droguri (termenul codificat utilizat pentru desemnarea drogurilor fiind acela de „portocale”), atrăgându-i

atenția că 1 kg îi aparține ei, iar 1 kg este al mamei sale, inculpata M.N. Cu aceeași ocazie cei doi au convenit și asupra prețului pentru valorificarea

drogurilor, stabilind ca numitul C.D.L. să le vândă în țară cu aprox. 1.400 Euro/kg.

În seara zilei următoare, 7 martie 2004, la orele 19,35, inculpata R.N.I. l-a

contactat din nou telefonic, pe concubinul său, solicitându-i ca în ziua de 8

martie 2004, orele 12,30-13, să se deplaseze, împreună cu H.F.S. și cu M.C., la

locul de sosire al autocarului pentru a ridica cele două colete, atenționându-l

asupra faptului că ceilalți nu cunosc despre existența drogurilor din coletul

destinat lui. În cadrul aceleiași convorbiri telefonice, inculpata i-a cerut

lui C.D.L. să verifice calitatea drogului trimis urmând ca, în condițiile în

care aceasta nu este corespunzătoare să îi retrimită în Spania 1 kg de cannabis pentru a cumpăra alte droguri.

Potrivit celor convenite, în cursul zilei

de 8 martie 2004, numiții H.F.S. și C.D.L. , acesta din urmă însoțit de numita M.C.

s-au deplasat la sediul SC R.T.T. SRL Bistrița și au așteptat autocarul ce

venea din Spania, după care au ridicat de la martora V.R. cele două colete

trimise de inculpate. În cele din urmă, cei trei s-au deplasat spre locuința

lui C.D.L., situată pe str. , loc în care susnumitul a remis numitei M.C.,

pentru serviciul prestat, suma de 10 Euro.

Ulterior plecării martorei, la orele

16,34, C.D.L. l-a contactat telefonic pe investigatorul sub acoperire cu numele

de cod „G.G.” – căruia anterior îi mai oferise spre vânzare cantități mai mici

de drog - relatându-i că are de oferit 2 kg, iar în momentul în care acesta s-a arătat interesat să cumpere i-a solicitat să vină la negociere cu suma de

3.000 Euro.

La scurt timp după aceea, respectiv la

orele 16,44, numitul C.D.L. a sunat-o pe concubina sa, inculpata R.N.I., căreia

i-a relatat faptul că ridicase coletul și că va înstrăina drogul cu prețul de

aprox. 2.200 Euro, respectiv 1.100 Euro/kg. Cu acea ocazie, inculpata i-a

relatat că mama sa, inculpata M.N. se află lângă ea și că aceasta este de acord

cu prețul comunicat doar dacă vinde drogurile cu „banii jos” și i-a explicat

concubinului său cum trebuie să lustruiască plăcile de rezină de cannabis

pentru a le da luciu.

În seara zilei de 8 martie 2004, C.D.L. a

fost surprins în flagrant în timp ce oferea spre vânzare investigatorului sub

acoperire, cantitatea de 1,8 kg rezină de cannabis.

Audiate fiind, inculpatele nu au recunoscut

săvârșirea faptelor susținând că nu au trimis droguri în țară, iar ulterior inculpata

M.N. a părăsit țara, motiv pentru care nu i-a fost prezentat materialul de

urmărire penală (la rândul său, și coinculpata R.N.I. a părăsit România după

prezentarea materialului de urmărire penală, stabilindu-se în Spania, astfel că

cele două inculpate nu au putut fi audiate în cursul cercetării judecătorești).

Conduita procesuală amintită adoptată de

cele două inculpate a fost înlăturată ca nesinceră în raport cu celelalte probe

administrate în cursul procesului penal atestând în mod indubitabil săvârșirea

faptei ilicite și vinovăția penală a acestora respectiv: procesul-verbal din

data de 8 martie 2004, întocmit de procuror cu ocazia prinderii în flagrant a

numiților C.D.L. și B.R., în timp ce aceștia ofereau spre vânzare droguri

(f.21-23), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 275809 din 9 martie

2004, având ca obiect analiza probelor de drog ridicate de la cei doi

(f.26-29), raportul investigatorului sub acoperire din data de 8 martie 2004

(f.30), declarațiile date de numiții: C.D.L., B.R.I., H.F.S., S.E.C., V.R., M.C.F.,

Z.A.L., C.C., L.O.S., date în dosarul nr. 650/P/2003 al Parchetului de pe lângă

Tribunalul Bistrița-Năsăud, transcrierile convorbirilor telefonice

înregistrate, purtate de cele două inculpate cu alte persoane (f.107-156),

sentința penală nr. 112/F/2005 pronunțată în dosarul nr. 2133/2004 al

Tribunalului Bistrița-Năsăud (f.209-225), decizia penală nr. 172/A/2005 a

Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. 10780/RG/2005 (f.226-244),

notele privind convorbirile telefonice dintre numitul C.D.L. și inculpata R.N.I.

(f.247-282), declarația martorei M.C.F. dată în fața instanței de judecată și

actul de stare civilă din care rezultă decesul inculpatei R.N.I. (f.265).

În cursul cercetărilor judecătorești

inculpata R.N.I. a încetat din viață la data de 20 mai 2007, astfel cum rezultă

din mențiunile efectuate în registrul stării civile din loc. Vicar (Almeria)

vol. 19, pagina 165, secțiunea 3, din data de 23 mai 2007 (f. 264,265, dos. instanță).

În consecință, în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., rap. la art.

10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva

acestei inculpate pentru săvârșirea infracțiunii ce i-a fost reținută în

sarcină.

Ținând seama de buna conduită anterioară

a inculpatei M.S.N. relevată și de lipsa antecedentelor penale, în favoarea

acesteia s-a reținut circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen. cu

consecința reducerii pedepsei sub minimul prevăzut de lege, potrivit disp. art.

76 lit. a) C. pen.; în baza textelor legale sus-menționate, făcând și aplicarea

dispozițiilor art. 72 C. pen. art. 53 pct. 2 lit. a) și art. 64 C. pen., s-a

dispus condamnarea inculpatei M.N. pentru săvârșirea participației improprii la

comiterea infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc, la pedeapsa

de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a)

și b) C. pen. (executarea pedepsei principale fiind suspendată sub supraveghere

pe un termen de încercare de 5 ani, în condițiile prev. de art. 86

1

și urm. C. pen.).

Conform dispozițiilor art. 71 alin. (5)

C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei

închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât nu a

participat la săvârșirea infracțiunii fiind nevinovată, astfel încât a

solicitat ca - prin reaprecierea materialului probator în conformitate cu

dispozițiile art. 63 alin. (2) C. proc. pen., să se dispună desființarea

hotărârii atacate iar în rejudecare achitarea sa în baza art. 345 alin. (3)

rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

[În susținerea cererii de achitare

inculpata-apelantă a invocat și nerespectarea dispozițiilor art. 91

3

C.

proc. pen. cu motivarea că procesele verbale întocmite de procuror în care se

aflau consemnate convorbirile și comunicările interceptate dintre inculpații

din prezenta cauză, nu sunt certificate pentru autenticitate de către

procurorul care a efectuat urmărirea penală în cauză, fiind lovite astfel de

nulitate absolută și pe cale de consecință, fiind mijloace de probă obținute

ilegal, nu pot fi avute în vedere la pronunțarea vreunei soluții, în speță].

Întrucât martorii indicați în

rechizitoriul parchetului nu au putut fi audiați nemijlocit de către primă

instanță, Curtea de Apel Cluj, conform art. 327 alin. (3) C. proc. pen. a

procedat la citirea depozițiilor date de martorii V.R. și C.D. în cursul

urmăririi penale, fiind avute în vedere la soluționarea apelului; s-a recurs la

această măsură de ordin procedural întrucât martorii nu se mai află pe

teritoriul României, fiind plecați în străinătate, respectiv în Spania, așa cum

rezultă din procesele verbale întocmite de organele de poliție, necunoscându-se

data posibilei reîntoarceri în țară; în aceeași ședință de judecată a fost

audiat nemijlocit conform art. 86

1

alin. (7) și investigatorul sub

acoperire, martor cu identitate protejată, pentru dovedirea vinovăției

inculpatei M.N.

Critica de nelegalitate vizând

nerespectarea dispozițiilor art. 91

3

C. proc. pen. în sensul că

procesele verbale ce cuprind transcrierea convorbirilor telefonice dintre

inculpată și martori, nu au fost certificate pentru autenticitate de procurorul

care a efectuat urmărirea penală în cauză, a fost respinsă ca neîntemeiată

întrucât din verificarea lucrărilor dosarului s-a constat că procesele verbale

nr. 00490258 din 25 mai 2004 și nr. 00490259 din 25 mai 2004 sunt contrasemnate

de procurorul I.L. din cadrul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud,

semnătura acestuia lipsind însă de pe „copia notelor” transcrierii acestor

înregistrări, ceea ce echivalează cu o omisiune vădită și care nu afectează

legalitatea acelui mijloc de probă.

Ulterior, Curtea de Apel Cluj, secția

penală și de minori, prin decizia penală nr. 29/A/2009 din 31 martie 2009 a

respins ca nefondat apelul inculpatei, în conformitate cu dispozițiile art. 379

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând sentința atacată, sub aspectul soluției

de condamnare, în considerarea argumentelor probatorii/justificative avute în

vedere la rezolvarea acțiunii penale de primă instanță și a mijloacelor de

probă anterior amintite administrate la cercetarea judecătorească în apel.

declarat în termen recurs de către inculpata M.S.N. reiterându-se critica de

nelegalitate și netemeinicie din apel privind achitarea acesteia în baza art. 345

alin. (3) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 385

15

pct. 2

lit. d) C. proc. pen., corespunzător cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen.

Recursul amintit este nefondat urmând a

fi respins ca atare în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

pentru considerentele arătate în continuare.

Conform art. 345 alin. (2) C. proc. pen.

– astfel cum în mod corect s-a hotărât prin sentință, soluție menținută în apel

- condamnarea se pronunță dacă instanța constată că fapta există, constituie

infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Apărarea inculpatei M.S.N. privind

neparticiparea acesteia la activitatea infracțională, în mod corect a fost

înlăturată ca nesinceră / și având caracter singular de instanțele anterioare,

avându-se în vedere declarațiile concordante ale martorelor M.C. și V.R. care au

precizat că „acele colete erau trimise din Spania de către M.N.”; în declarația

de la fila 104 instanță, martora M.C. a relatat că „acele colete erau trimise

pe numele meu însă în realitate erau destinate celui pe care îl cunosc sub

porecla de „C.” și numitului S. precum și faptul că pachetele respective purtau

la expeditor mențiunea „F. iar la destinatar numele meu”; de asemenea din

declarația martorei V.R. (f.67 u.p.) rezultă că „în Spania la întâlnirea cu

mine au venit pentru a-mi preda pachetele ce urma să le aduc în Bistrița

numiții M.D.F., M.S.N. și S.R. Aceștia aveau un bagaj voluminos într-o geantă

de rafie mare, destinată lui H.S. trimisă de către S.N. (inculpata-apelanta).

Al doilea bagaj, mai mic, era tot într-o geantă de rafie pe care era scris

numele lui M.C. ce lucrase ca servitoare în casa mamei lui S.F.

(inculpata-apelantă). La data de 8 martie 2004 am sosit cu autocarul în România

fiind așteptată la sosire de către martorul C.D. și H.S., cei doi și-au luat

fiecare bagajul lui, iar mai târziu după o oră și jumătate m-am întâlnit cu C.D.

la o pizzerie din Bistrița și în timp ce discutam cu acesta, a primit un

telefon, s-a scuzat față de mine că trebuie să plece pentru că are de rezolvat

o problemă la Cluj. După două zile, am aflat de arestarea lui C.D., pentru

trafic de droguri. Ulterior, am vorbit și cu S.F. (inculpata-apelantă) la

telefon, care m-a acuzat că eu sunt de vină pentru că a fost arestat H.S. și C.D.,

acuzându-mă că am spus poliției despre împrejurarea că am adus droguri din

Spania. F. (inculpata-apelantă) mi-a reproșat că a trimis de atâtea alte ori

droguri în țară și nu au fost probleme decât atunci când le-a trimis prin mine”;

în același sens este și declarația investigatorului sub acoperire care la 8

martie 2004, a primit droguri din partea lui C.D., după ce acestea au fost

aduse în țară la 6 martie 2004, în pachetele trimise de inculpata-apelantă,

martor audiat în ședința publică din 31 martie 2009 a Curții de Apel Cluj; în coroborare cu probele amintite urmează a fi avute în vedere – astfel

cum au procedat și instanțele anterioare în bazar art. 63 alin. (2) C. proc.

pen. - și raportul de constatare tehnico-științifică nr. 275809 din 9 martie

2004 al Laboratorului de analize fizico-chimice droguri din cadrul IGPR din

care rezultă că proba prezentată pentru expertizare ridicată de la numitul C.D.,

care s-a aflat anterior în pachetul expediat din Spania, este constituită din

1834,8 gr.rezină de cannabis.

Întrucât condamnarea inculpatei s-a

făcut pe baza unor dovezi convingătoare de vinovăție, nu se poate vorbi de

constatarea încălcării art. 6 paragraf 2 din CEDO cu referire la art. 66, art. 5

2

C. proc. pen. ce reglementează prezumția de nevinovăție, garanție

specifică a unui proces echitabil recunoscută persoanei acuzate de săvârșirea

unei infracțiuni și implicit aplicarea greșită în cauză a dispozițiilor art. 345

alin. (2) C. proc. pen.

Din oficiu în limitele caracterului

devolutiv al căii de atac de față, în conformitate cu dispozițiile art. 385

6

alin. (2) rap. la art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., se reține

legalitatea celorlalte rezolvări juridice privind individualizarea pedepsei

principale accesorii adoptate de primă instanță și menținută ulterior în apel.

În

conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată

recurenta inculpată să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare,

din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.S.N. împotriva deciziei penale

nr. 29/A din 31 martie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă

recurenta inculpată să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare,

din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.