ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3147/2010

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei constată următoarele:

S-a făcut aplic. art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.

Conform art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 5.300 Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

S-a luat act că în cauză nu s-a formulat constituire de parte civilă.

A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 2.600 lei cu titlul de cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu C.C.C. și 300 lei onorariu avocatului din oficiu C.G.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin Rechizitoriul nr. 73D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud (f. 1-9 dos. urm. penală) au fost trimiși în judecată inculpații I.P.D., B.L.U. și C.O.C., pentru săvârșirea în concurs real

prev. de

art. 33 lit. a) C. pen. a mai multor infracțiuni de trafic de persoane și minori, fapte

prev. de

art. 12 și art. 13 din Legea nr. 678/2001.

De asemenea, pentru fapte de același gen, prin Rechizitoriul nr. 70D/P/2005 al Direcției de Investigare Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud au fost trimiși în judecată inculpații: I.P.D., B.L.U., T.A.I., S.D.C., C.O.C., R.S., B.R., C.V., Z.A.

Alături de acești inculpați , prin Rechizitoriul nr. 70D/P/2005 a fost trimis în judecată și inculpatul S.I.F., fost A., pentru infracțiuni de trafic de minori și proxenetism,

prev. de

art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1) C. pen. și respectiv

prev. de

art. 329 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Deși a fost sesizată instanța, cele două dosare nu sunt soluționate definitiv în momentul de față.

Referitor la cele două acte de acuzare este de menționat că cercetările au fost disjunse față de inculpatul S.I.F., fost „A.", în cazul Rechizitoriului nr. 63D/P/2006, în ce privește faptele de trafic de minori comise în dauna minorelor M.R.M. și C.A., precum și în cazul Rechizitoriului nr. 70D/P/2005, astfel că cercetări penale disjunse au continuat și s-au efectuat separat în dosarul nr. 1D/P/2008 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, care constituie cauza dedusă judecății.

Examinând actele și lucrările dosarului penal nr. 1D/P/2008 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud precum și probele administrate în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2004 inculpatul S.I.F. (fost „A.”), poreclit „C.”, a cunoscut-o pe partea vătămată M.R.M.,, care la vremea respectivă era elevă la un liceu din localitatea Beclean. în acea perioadă inculpatul era căsătorit cu numita A.E. cu care avea un copil.

Între inculpat și partea vătămată s-a înfiripat o relație de prietenie și amor, cu care părinții minorei nu au fost de acord, având în vedere că S.I.F. era deja acuzat de infracțiuni de proxenetism și arestat preventiv o perioadă de timp. Din acest motiv inculpatul și partea vătămată ieșeau în oraș (Beclean) mai mult seara, pentru a nu fi văzuți împreună, potrivit declarațiilor martorelor C.R.D. și C.A.

În luna aprilie 2005, când partea vătămată M.R.M. avea vârsta de 16 ani și 7 luni, inculpatul a convins-o să plece cu el în Spania.

Partea vătămată a acceptat, astfel că inculpatul a făcut demersuri pentru ca aceasta să obțină un pașaport în condițiile în care minora nu avea bani. De asemenea, inculpatul a făcut demersuri și pentru realizarea transportului minorei în Spania, fără știrea și acordul părinților ei, suportând costul deplasării.

Deși inculpatul și partea vătămată nu recunosc că aspectele descrise mai sus, aceste împrejurări rezultă fără echivoc din declarațiile prietenelor părții vătămate, martorele C.A., C.D.R. și S.A.C. care i-au atras atenția că ar putea fi dusă la „produs".

Astfel, în dimineața zilei de 22 aprilie 2005, înainte de Sărbătoarea de Paști, partea vătămată M.R.M. a plecat de acasă împreună cu martora C.D., spunând părinților că merge la spovedit și apoi la școală. În realitate, după ce a plecat de acasă, partea vătămată a dat cheia de la apartament colegei ei pentru a-i lua hainele și telefonul mobil, după plecarea părinților ei la serviciu și s-a întâlnit cu inculpatul. Cei doi au luat un taxi și s-au deplasat în Dej, de unde cu un autocar aparținând SC T.D.L. SRL Beclean, la care aveau făcută rezervare, până în Italia și de aici cu un alt autocar au plecat spre Spania. înainte de a pleca, partea vătămată a lăsat un bilet părinților în care a scris „Am plecat, sunt bine, R.” (f.79 dos.urm.penală).

După ce au ajuns în Spania cei doi s-au stabilit în localitatea Villar de Arzabispa, municipiul Valencia, iar minora a început să practice prostituția prin diferite cluburi în care era plasată de inculpat care prelua periodic banii obținuți de aceasta. în perioada în care s-a aflat în Spania, minora i-a contactat în mai multe rânduri pe părinții ei, însă nu le-a spus niciodată în ce loc se află și cu ce se ocupă, spunându-le pentru a-i liniști, că „este bine și se descurcă”.

În a doua jumătate a lunii iunie 2005 partea vătămată M.R.M. i-a telefonat tatălui său M.V. și i-a spus că a fost identificată de către autoritățile spaniole în timp ce era împreună cu inculpatul S.I.F. și a fost internată într-un Centru de minori, fără a-i spune motivul real al internării. în fapt, conform adresei emise de Garda Civilă - Comandamentul de Poliție Valencia, în data de 14 iunie 2005, la orele 12, cei doi au fost reținuți, pentru „extorcare cu referire la prostituție" - inculpatul S.I.F. și respectiv pentru „extorcare" partea vătămată M.R.M.

Tot cu acea ocazie partea vătămată i-a cerut tatălui său să-i facă inculpatului S.I.F. o procură notarială pentru a o scoate din Centrul de minori însă acesta a refuzat întrucât între timp se aflase că inculpatul a transportat-o în Spania pentru a o exploata prin obligarea la practicarea prostituției. Ca urmare, M.V. l-a sunat pe cumnatul său, B.G., care locuia în Arganda - Spania și i-a trimis o procură prin care 1-a împuternicit să o scoată pe fiica sa din Centrul de minori. Numitul B.G. a mers și a luat-o pe minora M.R.M. din Centrul de minori, în care aceasta a stat aproximativ 2 săptămâni și a dus-o la domiciliul său unde partea vătămată a stat doar câteva zile întrucât B.G. împreună cu soția aveau cumpărate bilete de avion pentru a se reîntoarce în țară. Tot atunci, B.G. a dus-o pe partea vătămată la o autogara pentru a lua un autocar spre România, pentru a veni acasă. M.R.M. nu a luat însă autocarul spre România ci s-a reîntâlnit cu inculpatul, iar după câteva zile partea vătămată 1-a contactat telefonic pe tatăl său solicitându-i din nou, o procură pentru S.I.F., fiind și de această dată refuzat.

În cursul lunii august 2005, M.V. a fost apelat telefonic de inculpatul S.I.F. care i-a spus că M.R.M. este însărcinată și s-a internat într-un spital pentru a face avort, dar din cauză că este minoră este nevoie de o procură din partea părinților care să fie dată unei persoane majore care să o reprezinte. În această situație, pentru ca fiica sa să poată face avortul M.V. și-a dat acordul și a trimis o procură specială direct la spitalul unde fiica sa minoră era internată.

După ce s-a însănătoșit și a ieșit din spital, s-a reîntâlnit cu inculpatul care continuând activitatea de exploatare prin obligarea la prostituție, a plasat-o în Clubul de noapte „Love Story" din apropierea orașului Valencia. În acest club se prostituau circa 50-60 de fete, denumite în convorbirile telefonice „morți". Banii obținuți din prostituție de partea vătămată erau preluați de inculpat care îi folosea, o parte pentru plata chiriei și pentru întreținerea apartamentului în care locuia, iar restul îi aduna pentru sine.

Deși în rechizitoriu se menționează că partea vătămată s-a prostituat în Clubul „Love Story" până în luna martie 2006, instanța apreciază că această împrejurare nu este dovedită cu certitudine întrucât convorbirile telefonice aflate la dosar nu pot fi coroborate cu alte probe. Cert este însă că partea vătămată a fost în continuare în anturajul inculpatului (f.177 dosar urm. penală).

Așadar, probele existente la dosar dovedesc doar că partea vătămată a fost obligată să se prostitueze și după ce a ieșit din spital (luna august 2005) însă fără să se poată stabili exact ce perioadă, astfel că acest dubiu va profita inculpatului, în sensul că se va reține că activitatea sa infracțională a încetat anterior datei de 16 octombrie 2005 când a avut loc ultima modificare a Legii nr. 678/2001, care prevede pedepse mai severe pentru infracțiunea de trafic de minori

prev. de

art. 13 alin. (1).

Potrivit declarației părții vătămate M.R.M., aceasta a revenit în țară, din Spania, după data de 15 mai 2006 (când a fost de altfel audiată de procuror, ocazie cu care, le-a spus părinților că lucrează la un Internet caffe din zona Valenciei, că dorește să-și deschidă propria afacere și că a rupt orice legătură cu inculpatul.

Partea vătămată a plecat din nou în Spania la data de 09 septembrie 2006, unde s-a reîntâlnit cu inculpatul locuind în zona localităților Bilbao și Turavija de Alicante. Aceasta a revenit în țară și în cursul lunii ianuarie 2007, spunându-le din nou părinților că nu mai are nicio legătură cu inculpatul. Pe la sfârșitul lunii ianuarie 2007, partea vătămată a plecat din nou în Spania, unde s-a întâlnit iarăși cu inculpatul, iar după un timp a telefonat părinților și le-a spus că intenționează să deschidă o societate de construcții.

În cursul zilei de 31 decembrie 2007, partea vătămată a telefonat părinților și le-a spus că se simte rău, motiv pentru care se va interna în spital. în data de 2 ianuarie 2008, partea vătămată și-a sunat din nou părinții și le-a spus că starea sa de sănătate s-a agravat, având probleme cu inima. în fine, la data de 3 ianuarie 2008, părinții săi au fost înștiințați telefonic de inculpatul S.I.F. că fiica lor a murit și că a născut o fetiță. Cu aceeași ocazie, inculpatul a spus părinților părții vătămate că el este tatăl fetiței și că va face demersurile necesare pentru a o aduce în țară și că le-o va încredința spre creștere, lucru care s-a și întâmplat.

Minora născută de partea vătămată M.R.M. la data de ... 2007 în localitatea T. - Spania, se numește M.A.R.M. și potrivit certificatului de naștere aflat la dosar nu a fost recunoscută de inculpat.

Potrivit sentinței civile nr.457/2008 a Judecătoriei Beclean minora M.A.R.M., a cărei paternitate nu a fost stabilită după decesul părții vătămate, a fost adusă în țară din Spania, de bunicul matern M.V., care împreună cu bunica maternă, M.V. și-au asumat creșterea acesteia. Prin sentința menționată a fost instituită tutela pentru minora A.R.M., neavând stabilită filiația față de tată, iar tutori au fost numiți bunicii materni ai minorei, respectiv M.V. și V.M.

În cauză au fost citați pentru apărarea intereselor minorei M.A.R.M., tutorii acesteia, în calitate de reprezentanți legali, M.V. și V.M., un reprezentant din partea Primăriei orașului Beclean - Autoritatea tutelară, în persoana numitului V.G. (consilier în cadrul Serviciului Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei orașului Beclean) precum și un avocat din oficiu, fără ca aceștia să formuleze pretenții civile în cauză.

Starea de fapt descrisă mai sus și vinovăția inculpatului rezultă din următoarele probe:plângerea adresată Poliției orașului Beclean de M.V. și M.V., la data de 26 aprilie 2005; adresa nr. 102732 din 12 mai 2005 a Poliției orașului Beclean; scriptul cuprinzând dovada ieșirii din țară a părții vătămate însoțită de inculpat; xerocopia actelor de identitate; biletul lăsat părinților de către partea vătămată la plecarea în Spania; extras după certificatul de deces al părții vătămate M.R.M., eliberat de autoritățile spaniole și legalizat; adresa nr. 1265 comunicată de Comandamentul de Poliție Valencia referitoare la reținerea inculpatului și a părții vătămate de autoritățile spaniole pentru „extorcare cu referire la prostituție” respectiv „presupusă extorcare”, pentru fapte din data de 14 iunie 2005, declarațiile părinților părții vătămate M.V. și V.M., declarațiile martorelor S.A.C. (f. 124-126 dos.urm.penală și 165 dos.fond), C.V. (f. 127-140 dos.urm.penală); S.G.R.; C.A.A. (f. 143-145 dos. urm. penală și f. 219 dos. fond); M.I.E. (f.146 dos. urm. penală); S.L.M. (f. 147-150

dos.de

urmărire penală); C.D.R. (f. 151-155

dos. de

urm. penală și f.220 dos. fond); C.D. (f. 156-157 dos. urm. penală), transcrierea convorbirilor telefonice autorizate legal de instanță (f. 174-203 dos. urm. penală); Adresa nr. 3153 din 24 februarie 2006 emisă de BCR referitor la operațiunile - Moneygram ale inculpatului și ale altor inculpați cercetați pentru infracțiuni similare, declarația martorei A.E. (f.214-216

dos. de

urm. penală).

Deși inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptei pentru care este trimis în judecată, vinovăția sa nu poate fi pusă la îndoială cel puțin pentru motivele arătate în continuare.

Potrivit declarațiilor martorelor C.R.D. și S.A.C., încă de la începutul anului 2005, inculpatul și partea vătămată M.R.M. „erau iubiți", deși aceștia nu recunosc prin declarațiile date. Cei doi se întâlneau fără știrea părinților părții vătămate care s-au opus relației, având în vedere că la vremea respectivă inculpatul era deja acuzat de infracțiuni de proxenetism și trafic de minori în dauna altor minore (f.13 și f. 127-140

dos. de

urmărire penală). Ca urmare, pe fondul relației de prietenie inculpatul a reușit să o recruteze pe partea vătămată convingând-o să meargă cu el în Spania, fără să-i spună adevăratele intenții ci doar că o va întreține în acest context este de menționat că minora a ignorat avertizările venite din partea colegelor ei, în sensul că inculpatul s-ar putea să o ducă „la produs” tocmai pentru că avea încredere deosebită în el. Faptul că inculpatul a făcut demersuri pentru ca minora să obțină pașaport și a achitat costul acestuia precum și transportul în Spania, rezultă din declarațiile martorelor audiate în cauză. De asemenea, este stabilit cu certitudine că inculpatul a călătorit împreună cu partea vătămată (deși cei doi nu recunosc) până în Spania, unde a exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituției.

Faptul că partea vătămată s-a prostituat în cluburile în care era plasată de inculpat rezultă din transcrierea convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu persoane care aveau același gen de preocupări. Din aceleași convorbiri telefonice rezultă că inculpatul prelua banii câștigați din prostituție de partea vătămată.

Declarația părții vătămate dată la procuror la data de 24 mai 2006 este vădit nesinceră, urmând a fi înlăturată de instanță. În primul rând este de observat că declarația este în contradicție cu relatările martorelor, prietene apropiate minorei la momentul plecării în Spania, care au declarat că inculpatul și partea vătămată „erau iubiți”. Prin urmare, susținerea părții vătămate că 1-a întâlnit în autocar pe inculpat și că „îl cunoștea din vedere” nu are nici un temei (f.54,55

dos. de

urmărire penală). De asemenea, prin declarația dată partea vătămată a afirmat că „nu cunoaște bine limba spaniolă” și că internarea în Centrul de minori a fost cauzată de faptul că era minoră și nu putea răspunde la întrebările polițiștilor (f.61), fără nici o referire la alte motive, deși din scriptele înaintate de autoritățile spaniole (f.98-99) rezultă că reținerea sa privea „presupusă extorcare” respectiv în cazul inculpatului „extorcare cu referire la prostituție”.

Raportat la transcrierea convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu numitul S.D.C. (cercetat pentru fapte similare într-un alt dosar) în perioada 4.02-6 februarie 2006, deci anterior întoarcerii în țară a părții vătămate (15 februarie 2006) când a fost audiată de procuror (f.53-73), instanța reține că minora a fost influențată și sfătuită de inculpat referitor la o eventuală declarație care i-ar putea fi luată în urma plângerii depuse de părinții ei M.V. și M.V.. Sub acest aspect sunt relevante îndeosebi transcrierile convorbirilor telefonice aflate la filele 198, 196, 197 din dosarul de urmărire penală, în care S.D.C. îi propunea inculpatului o „variantă” la explicațiile pe care partea vătămată ar fi bine să le dea la sosirea în țară organelor de cercetare penală.

Declarațiile date de inculpat vor fi înlăturate pentru motivele arătate mai sus, iar susținerea acestuia că începând cu luna septembrie 2006 - decembrie 2008 ar fi întreținut o relație de concubinaj cu partea vătămată nu este dovedită de probe. Sub acest aspect este de menționat că partea vătămată nu a relatat niciodată despre existența vreunei relații de concubinaj cu inculpatul după întoarcerea în țară (din 15 mai 2006 și respectiv ianuarie 2007). Dimpotrivă, a spus părinților că nu mai are nici o legătură cu inculpatul (f. 110-111 declarația numitului M.V.).

Fapta săvârșită de inculpatul S.I.F., astfel cum a fost descrisă mai sus, comisă în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a recruta, transporta găzdui și exploata partea vătămată minoră M.R.M., prin obligarea la practicarea prostituției, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori

prev. de

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) C. pen.

Raportat la probele dosarului, instanța apreciază că fapta inculpatului s-a epuizat înainte de 16 octombrie 2005, dată la care a intrat în vigoare textul modificat al Legii nr. 678/2001, considerent pentru care se va reține aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen. (legea mai favorabilă fiind cea anterioară, care prevede limite de pedeapsă mai mici, de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi).

Starea de recidivă post-executorie

prev. de

art. 37 lit. b) C. pen. se va reține raportat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 7/1997 a Judecătoriei Beclean pentru comiterea unei infracțiuni de furt, pedeapsă din a cărei executare inculpatul s-a liberat condiționat la 6 noiembrie 1998 cu un rest neexecutat de 397 zile.

Fapta reținută în sarcina inculpatului este comisă în concurs real cu alte infracțiuni de trafic de minori și proxenetism pentru care acesta a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 70D/P/2005 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bistrița-Năsăud, dosar aflat în urma strămutării cauzei pe rolul Tribunalului Mureș.

Procedând la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptei comise, persoana inculpatului și urmările cauzate. La dozarea pedepsei se va ține seama de împrejurarea că fapta a fost comisă asupra unei minore, care a fost transportată și apoi exploatată în afara țării, de modalitatea concretă în care a acționat, profitând de naivitatea specifică vârstei părții vătămate.

Pentru considerentele arătate, instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prev. de

art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori

prev. de

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b), art. 13 C. pen., cu executare în regim de detenție și aplicarea pedepsei accesorii în conținutul

prev. de

art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.

În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 5.300 Euro sau echivalentul în lei al aceste sume la data plății. Suma confiscată reprezintă banii obținuți de inculpat în urma săvârșirii infracțiunii deduse judecății. Sub acest aspect se au în vedere transcrierile convorbirilor telefonice dintre inculpat și numitul S.D.C. (acuzat de același gen de infracțiuni și trimis în judecată într-un alt dosar), din care rezultă sumele care se obțineau din prostituție la vremea respectivă, inculpatul recunoscând suma de 5.300 Euro.

În latura civilă a cauzei s-a avut în vedere că din probele dosarului rezultă că partea vătămată M.R.M. a decedat în urma nașterii minorei M.A.R.M., probabil în urma unor complicații cardiace. Partea vătămată, prin declarația dată nu a formulat pretenții civile în cauză și a negat acuzațiile aduse inculpatului. Părinții părții vătămate, M.V. și V.M. personal și în calitate de tutori (conform sentinței penale nr. 457/2008 a Judecătoriei Beclean ) ai minorei A.R.M. (întrucât nu s-a stabilit filiația față de tată) de asemenea nu au formulat pretenții civile. Reprezentanții legali ai părții vătămate, prin avocatul desemnat din oficiu, au precizat în scris, prin note de ședință, că nu solicită obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile. Aceeași poziție a fost adoptată și de persoana desemnată de Autoritatea Tutelară Beclean pentru a apăra interesele minorei M.A.R.M. (V.G.) care de asemenea nu a solicitat obligarea inculpatului la despăgubiri civile.

Reținând că decesul părții vătămate a intervenit în urma unor complicații determinate de naștere și nu în urma săvârșirii infracțiunii deduse judecății instanța a apreciat că nu se impune soluționarea din oficiu a acțiunii civile în sensul obligării inculpatului la plata de daune morale în favoarea minorei A.R.M.

În consecință, sub aspectul laturii civile s-a luat act că în cauză nu s-a formulat constituire de parte civilă.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului 2.600 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, C.C.C. și 300 lei onorariul avocatului din oficiu C.G.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, fără să-l motiveze în scris, sau să se prezinte în instanță pentru a-l susține oral.

Apărătorul desemnat din oficiu pe seama inculpatului a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și judecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, pentru care acesta a fost trimis în judecată, lipsind latura obiectivă.

Din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul a recrutat-o pe minoră și nici nu s-a făcut dovada că a determinat-o pe aceasta să practice prostituția.

Minora nu a mers în Spania împreună cu inculpatul, ci separat, fie s-au întâlnit întâmplător în autocar și chiar dacă ar fi plecat împreună, aceasta nu înseamnă că scopul a fost pentru practicarea prostituției.

La infracțiunea de trafic de minori, activitatea are un scop exclusiv exploatarea victimei, ceea ce nu se poate reține în privința inculpatului.

Apelul formulat de inculpat urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arata în continuare.

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că în cursul anului 2004, inculpatul S.I.F., poreclit „C." a cunoscut-o pe partea vătămată M.R.M.,  care în acea perioadă era elevă la un liceu din localitatea Beclean, iar inculpatul era căsătorit, cu numita A.E., cu care avea un copil.

Între inculpat și partea vătămată s-a născut o relație de prietenie, cu care părinții minorei nu au fost de acord, având în vedere că inculpatul era deja acuzat de infracțiuni de proxenetism și arestat preventiv o perioadă de timp pentru aceste infracțiuni. Din aceste motive, inculpatul și partea vătămată ieșeau în oraș mai mult seara, pentru a nu fi văzuți împreună, potrivit declarațiilor martorilor C.R.D. și C.A.

În luna aprilie 2005, partea vătămată avea vârsta de 16 ani și 7 luni, când inculpatul a convins-o să plece cu acesta în Spania. Partea vătămată a acceptat, astfel că inculpatul a făcut demersuri pentru ca aceasta să obțină un pașaport în condițiile în care era minoră și nu avea bani. De asemenea inculpatul a făcut demersuri și pentru realizarea transportului minorei în Spania, fără știrea și acordul părinților acesteia, suportând costul deplasării.

După ce au ajuns în Spania, cei doi s-au stabilit în localitatea Villar de Arzabispa - Valencia, iar minora a început să practice prostituția prin diferite cluburi în care era plasată de inculpat și care prelua periodic sumele de bani obținute de aceasta. în perioada în care s-a aflat în Spania, partea vătămată i-a contactat de mai multe ori pe părinții săi, însă nu le-a spus în ce loc se află și cu ce se ocupă, doar le transmitea că este bine și că se descurcă.

În cursul lunii august 2005, tatăl părții vătămate M.V. a fost apelat telefonic de inculpat, care i-a transmis că partea vătămată este însărcinată și s-a internat într-un spital pentru a face avort, însă întrucât partea vătămată fiind minoră, era necesară o procură din partea părinților care să fie dată unei persoane majore, care să o reprezinte. în această situație, pentru ca fiica sa să poată face avort, M.V. și-a dat acordul printr-o procură specială care a fost trimisă direct la spitalul unde fiica sa minoră era internată.

După ce partea vătămată a ieșit din spital, s-a reîntâlnit cu inculpatul, care a continuat activitatea de exploatare a acesteia prin obligarea la practicarea prostituției, în sensul că a plasat-o în clubul de noapte, „Love Story” din orașul Valencia, club în care se prostituau circa 50-60 fete. Banii obținuți din prostituție de partea vătămată erau preluați de inculpat,care îi folosea pentru plata chiriei și pentru întreținerea apartamentului în care locuia, iar sumele rămase erau adunate pentru inculpat.

Partea vătămată a revenit în România după data de 15 mai 2006, ocazie cu care le-a spus părinților că lucrează la un internet-caffe din zona Valencia și că dorește să-și deschidă propria afacere și că a rupt orice legătură cu inculpatul.

Partea vătămată a plecat din nou în Spania la data de 9 septembrie 2006, unde s-a reîntâlnit cu inculpatul, locuind în zona loc. Bilbao și Turavija din Alicante. Aceasta a revenit în țară și în cursul lunii ianuarie 2007, spunându-le din nou părinților că nu are nici o legătură cu inculpatul. Pe la sfârșitul lunii ianuarie 2007, partea vătămată a plecat din nou în Spania, unde iar s-a întâlnit cu inculpatul, iar după o perioadă de timp și-a sunat părinții și le-a spus că intenționează să deschidă o societate de construcții.

La data de 31 decembrie 2007, partea vătămată i-a sunat pe părinții săi și le-a spus că se simte rău, motiv pentru care se va interna în spital. La data de 03 ianuarie 2008, părinții părții vătămate au fost înștiințați telefonic de inculpat că fiica lor a murit și că aceasta a născut o fetiță. Cu acea ocazie inculpatul le-a spus părinților părții vătămate că el este tatăl fetiței și că va face demersurile necesare pentru a o aduce în țară și pentru a le-o încredința spre creștere.

Prin sentința civilă nr. 457/2008 a Judecătoriei Beclean minora M.A.R.M. a cărei paternitate nu a fost stabilită după decesul părții vătămate, a fost adusă în țară din Spania de bunicul acesteia M.V., care împreună cu soția sa și-au asumat creșterea minorei, aceasta fiindu-le încredințată sub tutelă (fila 36-37 dosar fond).

Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori,

prev. de

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu

aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen., iar pedeapsa aplicată acestuia a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpatului, ținându-se seama de dispozițiile art. 72 C. pen.

Starea de recidivă post-executorie

prev. de

art. 37 lit. b) C. pen. este determinată de pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 7/1997 a Judecătoriei Beclean pentru comiterea unei infracțiuni de furt, pedeapsă din a cărei executare inculpatul s-a liberat condiționat la 6 noiembrie 1998, cu un rest de pedeapsă neexecutat de 397 zile, care s-a împlinit până la data comiterii prezentei infracțiuni.

Fapta reținută în sarcina inculpatului este comisă în concurs real cu alte infracțiuni de trafic de minori pentru care acesta a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 70 D/P/2005 al D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Bistrița-Năsăud, dosar care se află în faza de judecată pe rolul Tribunalului Mureș, în urma strămutării acestuia (fila 10-47 dosar de urmărire penală).

În mod întemeiat s-a reținut aplicarea art. 13 C. pen., întrucât activitatea infracțională a inculpatului s-a încheiat înainte de 16 octombrie 2005, dată la care a intrat în vigoare textul modificat al Legii nr. 678/2001, iar legea anterioară este mai favorabilă, întrucât prevedea pedepse mai mici, respectiv de la 3 la 12 ani închisoare și interzicerea unor drepturi.

Solicitarea inculpatului prin apărătorul desemnat din oficiu de a fi achitat acesta în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pe motiv că ar lipsi latura obiectivă a infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu este întemeiată.

Potrivit depozițiilor martorelor C.R.D. și S.A.C., pe fondul relațiilor de prietenie, inculpatul a reușit să o recruteze pe partea vătămată, convingând-o să meargă cu acesta în Spania, fără să-i spună adevăratele intenții, ci doar că o va întreține. în acest context, minora a ignorat avertizările venite din partea colegilor ei, în sensul că inculpatul s-ar putea să o ducă pentru practicarea prostituției, tocmai pentru că avea încredere deosebită în acesta. Faptul că inculpatul a făcut demersuri pentru ca minora să obțină pașaport și a achitat contravaloarea acestuia, precum și transportul în Spania rezultă din declarațiile martorelor audiate în cauză. De asemenea, este stabilit cu certitudine că inculpatul a călătorit împreună cu partea vătămată până în Spania unde a exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituției (fila 13, 127-140 dosar urmărire penală).

Faptul că partea vătămată s-a prostituat în cluburile în care era plasată de inculpat rezultă din transcrierea convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu persoane care aveau același gen de preocupări. Din aceleași convorbiri telefonice rezultă că inculpatul prelua banii câștigați din prostituție de partea vătămată, pe care îi folosea în interes personal.

Din procesul verbal de transcriere a convorbirilor telefonice dintre inculpat poreclit „C." și numitul S.D. rezultă că partea vătămată realiza din practicarea prostituției între 5-6.000 Euro pe săptămână pe care inculpatul îi ridica personal, că acesta și-a cumpărat casă din sumele realizate de partea vătămată, că a reușit să pună bani deoparte și că partea vătămată s-a obișnuit cu activitatea pe care o desfășura (fila 178-194 dosar de urmărire penală).

Tot din transcrierea convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu numitul S.D.C., cercetat pentru fapte similare în alt dosar, în perioada 4 februarie - 6 februarie 2006, anterior întoarcerii în țară a părții vătămate, care a avut loc la data de 15 februarie 2006, când aceasta a fost audiată de procuror, rezultă că minora a fost sfătuită și influențată de inculpat cu privire la o eventuală declarație care i-ar fi luată acesteia în urma plângerii depuse de părinții părții vătămate M.V. și M.V. Sub acest aspect, sunt relevante convorbirile telefonice prin care numitul S.D.C. îi propunea inculpatului o variantă la explicațiile pe care partea vătămată ar fi bine să le dea la sosirea în țară organelor de cercetare penală, (fila 196-198 dosar urmărire penală).

Având în vedere că din starea de fapt prezentată în detaliu mai sus, rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului cu privire la infracțiunea pentru care acesta a fost trimis în judecată și că motive de nelegalitate care puteau fi puse în discuție din oficiu nu au fost constatate, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. apelul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 13 din 5 februarie 2010 a Tribunalului Bistrița-Năsăud urmează să fie respins ca nefondat.

9

alin. (1) pct. 1 pct. 18 și 14 C. proc. pen. - este întemeiat numai pentru cazul din oficiu prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

constând în reținerea greșită a stării de recidivă post-executorie, avându-se în vedere considerentele arătate în continuare.

Instanțele de fond/apel au reținut/confirmat o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că în cursul anului 2004, inculpatul S.I.F., poreclit „C." a cunoscut-o pe partea vătămată M.R.M., care în acea perioadă era elevă la un liceu din localitatea Beclean, iar inculpatul era căsătorit, cu numita A.E., cu care avea un copil.

Între inculpat și partea vătămată s-a născut o relație de prietenie, cu care părinții minorei nu au fost de acord, având în vedere că inculpatul era deja acuzat de infracțiuni de proxenetism și arestat preventiv o perioadă de timp pentru aceste infracțiuni. Din aceste motive, inculpatul și partea vătămată ieșeau în oraș mai mult seara, pentru a nu fi văzuți împreună, potrivit declarațiilor martorilor C.R.D. și C.A.

În luna aprilie 2005, partea vătămată avea vârsta de 16 ani și 7 luni, când inculpatul a convins-o să plece cu acesta în Spania. Partea vătămată a acceptat, astfel că inculpatul a făcut demersuri pentru ca aceasta să obțină un pașaport în condițiile în care era minoră și nu avea bani. De asemenea inculpatul a făcut demersuri și pentru realizarea transportului minorei în Spania, fără știrea și acordul părinților acesteia, suportând costul deplasării.

După ce au ajuns în Spania, cei doi s-au stabilit în localitatea Villar de Arzabispa - Valencia, iar minora a început să practice prostituția prin diferite cluburi în care era plasată de inculpat și care prelua periodic sumele de bani obținute de aceasta. în perioada în care s-a aflat în Spania, partea vătămată i-a contactat de mai multe ori pe părinții săi, însă nu le-a spus în ce loc se află și cu ce se ocupă, doar le transmitea că este bine și că se descurcă.

În cursul lunii august 2005, tatăl părții vătămate M.V. a fost apelat telefonic de inculpat, care i-a transmis că partea vătămată este însărcinată și s-a internat într-un spital pentru a face avort, însă întrucât partea vătămată fiind minoră, era necesară o procură din partea părinților care să fie dată unei persoane majore, care să o reprezinte. în această situație, pentru ca fiica sa să poată face avort, M.V. și-a dat acordul printr-o procură specială care a fost trimisă direct la spitalul unde fiica sa minoră era internată.

După ce partea vătămată a ieșit din spital, s-a reîntâlnit cu inculpatul, care a continuat activitatea de exploatare a acesteia prin obligarea la practicarea prostituției, în sensul că a plasat-o în clubul de noapte, „Love Story” din orașul Valencia, club în care se prostituau circa 50-60 fete. Banii obținuți din prostituție de partea vătămată erau preluați de inculpat,care îi folosea pentru plata chiriei și pentru întreținerea apartamentului în care locuia, iar sumele rămase erau adunate pentru inculpat.

Partea vătămată a revenit în România după data de 15 mai 2006, ocazie cu care le-a spus părinților că lucrează la un internet-caffe din zona Valencia și că dorește să-și deschidă propria afacere și că a rupt orice legătură cu inculpatul.

Partea vătămată a plecat din nou în Spania la data de 9 septembrie 2006, unde s-a reîntâlnit cu inculpatul, locuind în zona loc. Bilbao și Turavija din Alicante. Aceasta a revenit în țară și în cursul lunii ianuarie 2007, spunându-le din nou părinților că nu are nici o legătură cu inculpatul. Pe la sfârșitul lunii ianuarie 2007, partea vătămată a plecat din nou în Spania, unde iar s-a întâlnit cu inculpatul, iar după o perioadă de timp și-a sunat părinții și le-a spus că intenționează să deschidă o societate de construcții.

La data de 31 decembrie 2007, partea vătămată i-a sunat pe părinții săi și le-a spus că se simte rău, motiv pentru care se va interna în spital. La data de 03 ianuarie 2008, părinții părții vătămate au fost înștiințați telefonic de inculpat că fiica lor a murit și că aceasta a născut o fetiță. Cu acea ocazie inculpatul le-a spus părinților părții vătămate că el este tatăl fetiței și că va face demersurile necesare pentru a o aduce în țară și pentru a le-o încredința spre creștere.

Prin sentința civilă nr. 457/2008 a Judecătoriei Beclean minora M.A.R.M. a cărei paternitate nu a fost stabilită după decesul părții vătămate, a fost adusă în țară din Spania de bunicul acesteia M.V., care împreună cu soția sa și-au asumat creșterea minorei, aceasta fiindu-le încredințată sub tutelă (fila 36-37 dosar fond).

În raport de situația de fapt arătată în mod corect a fost adoptată în cauză soluție de condamnare potrivit art. 345 alin. (2) C. proc. pen. întrucât fapta ilicită sus-menționată comisă de inculpat – a cărei existență este dovedită cu probele administrate contrar susținerilor recurentului - realizează elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori,

prev. de

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu

aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., iar pedeapsa aplicată acestuia a fost stabilită în limitele prevăzute de lege, fiind în concordanță cu dispozițiile art. 72 C. pen.

Starea de recidivă post-executorie determinată de condamnarea anterioară definitivă la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 7/1997 a Judecătoriei Beclean a fost însă greșit reținută în cauză de instanțele anterioare avându-se în vedere împlinirea cu privire la condamnarea amintită - anterior săvârșirii infracțiunii continuate de trafic de minori în speță ce a avut loc cu începere de la 22 aprilie 2005 - a termenului de reabilitare prevăzut de art. 135 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 38 alin. (2) C. pen. [din executarea de 5 ani și 3 luni condamnării de 2 ani și 6 luni închisoare, inculpatul s-a liberat condiționat la 6 noiembrie 1998 cu un rest neexecutat de 397 zile funcție de care pedeapsa se consideră executată la 7 decembrie 1999, iar termenul de reabilitare de 5 ani și 3 luni prevăzut de art. 135 alin. (1) lit. a) C. pen. s-a împlinit la 6 martie 2005].

În consecință, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) raportat la art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen. se va admite recursul declarat de inculpatul S.I.F. împotriva deciziei penale nr. 37/A din 25 martie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, numai cu privire la reținerea greșită în stare de recidivă post-executorie a infracțiunii de trafic de minori pendinte și ca atare;

Se va casa decizia amintită precum și sentința penală nr. 13/F din 5 februarie 2008 a Tribunalului Bistrița-Năsăud cu privire la reținerea greșită a săvârșirii infracțiunii de trafic de minori în speță în stare de recidivă post-executorie prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., cauză de agravare a răspunderii penale ce va fi înlăturată, menținându-se pedeapsa aplicată inculpatului de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen., precum și celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul S.I.F. împotriva deciziei penale nr. 37/A din 25 martie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Casează decizia atacată și sentința penală nr. 13/F din 5 februarie 2008 a Tribunalului Bistrița Năsăud cu privire la reținerea greșită a recidivei post-executorii, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., pe care o înlătură.

Menține pedeapsa aplicată inculpatului de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 septembrie 2010.