ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 332/2013

Asupra recursului de față;

În

baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 128 din 13 decembrie 2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud a fost condamnat inculpatul B.V.A., în prezent aflat în Penitenciarul G., la pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.;

S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea de 24 de ore din intervalul 10 februarie 2011, ora 16:30-11 februarie 2011, ora 16:30 și arestul preventiv începând cu 7 martie 2011 la zi.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 170 RON. S-a luat act că partea vătămată N.C.R. nu s-a constituit parte civilă.

S-a constatat că partea vătămată P.G.I. s-a constituit parte civilă și s-a respins ca neîntemeiate pretențiile civile formulate de aceasta.

A fost obligat inculpatul B.V.A. să plătească în favoarea statului suma de 1.870 RON cu titlu de cheltuieli judiciare (din care 800 RON reprezintă onorariul avocat din oficiu C.C.C., desemnat pentru apărarea părților vătămate).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 106/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpatul B.V.A. pentru comiterea infracțiunii de a recruta și transporta în scopul exploatării prin practicarea prostituției, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe

minorele P.G.I. și N.C.R., activitate în urma căreia a tras foloase materiale, faptă prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin același rechizitoriu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, și inculpatul T.C.S., pentru comiterea în concurs real prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. a infracțiunilor de trafic de minori prevăzut de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., proxenetism prevăzut de art. 329 alin. (1) C. pen. și proxenetism prevăzut de art. 329 alin. (2) C. pen. (2 fapte). Este de precizat că întrucât inculpatul T.C.S. a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat să fie judecat conform procedurii prev. de art. 320

1

C. proc. pen., prin încheierea penală din 4 iulie 2011 dată în Dosarul nr. 1694/112/2011 al Tribunalului Bistrița-Năsăud s-a dispus disjungerea cauzei în ce-l privește pe inculpatul B.V.A. și judecarea acestuia în prezentul Dosar nou format (2979/112/2011).

Referitor la inculpatul T.C.S., este de menționat că prin sentința penală nr. 85/F din 8 iulie 2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în Dosarul nr. 1694/112/2011, definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat (prin decizia penală nr. 141/A din 24 august 2011 a Curții de Apel Cluj), acesta a fost condamnat (prin schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor de proxenetism) la pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată, art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a), c), 76 lit. d) C. pen. și la 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. Pedepsele aplicate inculpatului T.C.S. au fost contopite conform art. 34 lit. b) C. pen., dispunându-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 5 luni închisoare, în regim de detenție, cu aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen.

Revenind la faptele pentru care este trimis în judecată inculpatul B.V.A., prin actul de acuzare s-a reținut în sarcina acestuia că în cursul lunii iulie 2010, a recrutat-o pentru a o exploata prin întreținerea de relații sexuale pe minora P.G.I. S-a mai reținut în sarcina inculpatului, că a transportat-o pe minoră în diferite locuri unde aceasta a întreținut relații sexuale contra cost cu diferiți bărbați găsiți de el și că își însușea o parte din banii obținuți de partea vătămată prin practicarea prostituției.

Prin actul de acuzare se mai reține că în luna iulie sau august 2010 inculpatul B.V.A. a recrutat-o pe minora N.C.R., căreia

i-a propus să întrețină relații sexuale contra cost cu diferiți bărbați găsiți de el, urmând ca banii astfel obținuți să fie împărțiți în mod egal. Minora a fost de acord astfel că, în luna august 2010, inculpatul a transportat-o pe minoră la domiciliul martorului H.P.C., unde aceștia au întreținut relații sexuale contra sumei de 100 RON, bani din care minora i-a înmânat inculpatului suma de 50 RON.

Prin declarația dată în faza de urmărire penală, partea vătămată P.G.I. a declarat că în urma relației avute cu numitul H.F., zis „F.”, a născut o fetiță în data de ... 2010. După ce s-a despărțit de acesta, în timp ce era însărcinată (în luna a cincia), a fost recrutată în vederea practicării prostituției, la început, de inculpatul T.C.S., acceptând să se prostitueze cu bărbații găsiți de acesta. Ca urmare, inculpatul T.C.S. a transportat-o în mai multe locații, în care a întreținut relații sexuale contra cost cu bărbații găsiți de acesta, partea vătămată relatând că a remis acestuia o parte din banii obținuți din practicarea prostituției.

Partea vătămată P.G.I. a mai declarat că în aceiași perioadă (vara anului 2010) a fost contactată telefonic și de inculpatul B.V.A., taximetrist pe care îl cunoștea din perioada în care trăia împreună cu numitul H.F. în localitatea Chiraleș și care o transporta pe distanța Bistrița-Lechința-Chiraleș și retur, pentru a practica prostituția pe drumul de centură al Bistriței. Partea vătămată a declarat că inculpatul B.V.A. știa că se prostituează, astfel că a întrebat-o la telefon dacă nu vrea să meargă „cu un client găsit de el”, prin aceasta înțelegând că pentru a întreține relații sexuale. Partea vătămată a declarat că a acceptat propunerea formulată de inculpatul B.V.A. (cunoscut sub numele de „A.”) astfel că acesta a transportat-o cu taxiul, din locul în care se afla, la „clientul respectiv”, aflat la un hotel, unde a întreținut un raport sexual cu acesta, în urma căruia a primit 100 RON, din care i-a dat inculpatului 30 RON.

Partea vătămată P.G.I. a mai declarat că a fost transportată la solicitarea sa și la alți clienți plătindu-l pe inculpat cu sume cuprinse între 20 și 30 RON, în funcție de cât câștiga și cât se parcurgea cu mașina.

Printr-o declarație ulterioară, dată la procuror, partea vătămată P.G.I. a susținut că inculpatul B.V.A. a transportat-o la cel puțin trei bărbați în scopul practicării prostituției, de la clienți primind circa 80-100 RON din care 20 - 30 RON îi dădea inculpatului.

Partea vătămată N.C.R., prin declarațiile date la 11 noiembrie 2010, a relatat că în vara anului 2010, în timp ce era elevă în clasa a Vlll-a la Școala S. din Bistrița, s-a împrietenit cu numitul S.A.L., zis „C.” iar ulterior, pe durata a două luni și jumătate, au trăit în concubinaj, într-o

centrală termică dezafectată din Bistrița. A relatat că la început a întreținut relații sexuale doar cu S.A.L., însă după un timp, acesta i-a propus să întrețină relații sexuale și cu alți bărbați. Ca urmare, acceptând propunerea prietenului ei, timp de o lună și jumătate, aproape în fiecare noapte s-a deplasat în zona Gării Bistrița pentru a se prostitua cu clienți găsiți de S.A.L.

Partea vătămată a susținut că a întreținut relații sexuale cu clienți găsiți de S.A.L. în diferite locații din Bistrița și că în perioada respectivă, în centrala termică au fost aduse și alte fete care de asemenea se prostituau pentru bani.

Partea vătămată N.C.R., a mai declarat că în vara anului 2010, prin iulie sau august, a mers până în Gara Bistrița, ocazie cu care l-a cunoscut pe taximetristul „A.”, pe care după fotografie l-a recunoscut ca fiind B.V.A. A susținut că inculpatul a intrat în discuții cu ea, întrebând-o dacă nu vrea să întrețină relații sexuale cu bărbați găsiți de el, spunându-i totodată că vor împărți banii câștigați în acest fel în mod egal. Partea vătămată a fost de acord cu propunerea făcută însă a relatat că în perioada următoare inculpatul B.V.A. nu i-a găsit nici un client. După o perioadă, în care trăia în concubinaj cu S.A.L., i-a spus că i-a găsit un client, astfel că a fost transportată de inculpatul B.V.A., la o casă de lângă Piața Decebal din Bistrița, la locuința unui „florar", care în urma relațiilor sexuale întreținute cu acesta i-a plătit 100 RON, din care a remis inculpatului 50 de RON.

Prin declarația dată în fața instanței, partea vătămată N.C.R. a afirmat că își amintește că doar o dată, fără să poată indica exact ziua, a fost transportată de inculpat la locuința unui bărbat despre care știe că este florar în Piața Decebal, cu care a întreținut relații sexuale. A susținut că doar o singură dată a întreținut relații sexuale cu acel bărbat. A mai declarat că nu cunoaște niciun taximetrist pe nume „F.A." și că a auzit de încă un taximetrist căruia i se spune „A.", însă nu a circulat niciodată cu acesta.

Prin declarația olografă dată în fața organelor de urmărire penală, dosar de urmărire penală, inculpatul B.V.A. a susținut că nu o cunoaște pe partea vătămată N.C.R. și că „nu se simte" vinovat de comiterea faptelor pentru care este trimis în judecată.

Ulterior, inculpatul B.V.A. a refuzat să dea alte declarații în faza de urmărire penală, prevalându-se de prevederile art. 70 C. proc. pen.

Prin declarația dată în această cauză (anterior disjungerii, aflată la Dosar nr. 1694/112/2011, acvirat) inculpatul B.V.A. a susținut că nu a

săvârșit infracțiunea de trafic de minori pentru care este trimis în judecată. În fața instanției acesta a afirmat că nu a cunoscut-o pe partea vătămată N.C.R. și că nu a avut niciodată legături cu aceasta.

Referitor la partea vătămată, minora P.G.I., inculpatul a relatat că a cunoscut-o prin intermediul „unui client” pe nume H.F., care „trăia din proxenetism”, fapte pentru care a și fost condamnat. Referitor la P.G.I. a menționat că a trăit în concubinaj cu H.F., în locuința acestuia din Chiraleș. În aprilie 2010 partea vătămată s-a despărțit de H.F. și a venit să locuiască în Bistrița, cu părinții ei, într-o casă. La vremea respectivă partea vătămată era minoră și l-a sunat de câteva ori (maxim de 10 ori) pentru a o transporta pe ea sau mama ei la medicul de familie. A susținut că P.G.I. s-a prostituat în perioada în care trăia în concubinaj cu H.F. iar când s-a despărțit de acesta era însărcinată. Inculpatul a mai afirmat că nu a transportat-o niciodată pe minora P.G.I. pentru a întreține relații sexuale cu bărbați și nici nu i-a găsit clienți pentru a practica prostituția. Referitor la martorul H.P.C. a afirmat că nu l-a cunoscut până în momentul în care, în cadrul cercetărilor penale, s-a făcut o confruntare.

Analizând actele și lucrările Dosarului nr. 2970/112/2011, precum și cele aflate în Dosarele acvirate nr. 95/112/2011 și nr. 2132/112/2011 (disjuns din Dosarul nr. 7590/112/2010) toate ale Tribunalului Bistrita-Năsăud, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

Examinând dosarele de mai sus, instanța a constatat că inculpații B.V.A. și T.C.S., precum și martorii audiați în cauza de față, au calitatea de inculpați și în dosarele acvirate, unii dintre aceștia fiind deja condamnați, (hotărârile nefiind definitive). De asemenea, părțile vătămate N.C.R. și P.G.I., au fost părți vătămate și în dosarele de mai sus.

Astfel, prin sentința penală nr. 67/F din 23 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. 7590/112/2010 (nedefinitivă, dosarul fiind înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru judecarea recursului declarat de D.I.I.C.O.T.) inculpatul B.V.A. a fost condamnat la 5 pedepse de câte 1 an și 7 luni închisoare pentru comiterea unor infracțiuni de proxenetism fiecare prevăzute de art. 329 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen. Pedepsele aplicate acestui inculpat au fost contopite în pedeapsa rezultantă de 1 an și 7 luni închisoare, care a fost suspendată conform art. 86

1

C. pen., pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 7 luni. Prin aceiași sentință a fost condamnat pentru fapte similare, inculpatul T.C.S., la pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare, suspendată conform art. 86

1

C. pen.

De asemenea, prin sentința menționată mai sus, au fost condamnați la pedepse privative de libertate inculpații C.M.P. (trafic de minori și proxenetism), L.E. (trafic de minori) și T.V. (trafic de minori), persoane care în cauza de față au fost audiate în calitate de martori.

În

urma disjungerii Dosarului nr. 7590/112/2010 s-a format Dosarul nr. 2132/112/2011 (aflat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud) privind pe inculpații L.P.I., T.G.P. și alții, în urma verificării căruia s-a constatat că partea vătămată P.G.I., martorul (inculpat) H.F., martora (inculpată) C.M.P., martorul (inculpat) L.E., precum și alte părți vătămate și inculpați, au făcut referire și la aspecte legate de faptele deduse judecății în dosarul de față.

De asemenea, fapte și împrejurări relevante pentru cauza de față, sunt descrise și de Dosarul nr. 95/112/2011 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în care inculpatul S.A.L. a fost condamnat prin sentința penală nr. 118/F din 21 noiembrie 2011 (nedefinitivă) la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 5 luni închisoare, pentru comiterea unor infracțiuni de proxenetism prevăzute de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și act sexual cu un minor prevăzut de art. 198 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen.

Ca urmare starea de fapt descrisă în continuare, rezultă din examinarea tuturor probelor aflate în dosarul cauzei și cele acvirate:

I. Partea vătămată minoră P.G.I. l-a cunoscut pe martorul H.F. în vara anului 2009 când practica prostituția pe drumul de centură din municipiul Bistrița. Ulterior, cei doi au întreținut o relație de concubinaj, locuind împreună în localitatea Chiraleș. Pe parcursul acestei relații H.F. o aducea pe partea vătămată, zilnic, să se prostitueze cu clienții găsiți în zona drumului de centură din Bistrița, unde se deplasau de cele mai multe ori cu taxiul, condus de inculpatul B.V.A. zis „A.”. Potrivit declarațiilor părții vătămate P.G.I. dată în Dosarul nr. 2132/112/2011 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, inculpatul B.V.A., era prieten cu H.F. În vara anului 2010, partea vătămată P.G.I. s-a despărțit de H.F. și era însărcinată în luna a cincia, când a revenit în Bistrița pentru a locui cu părinții ei. Partea vătămată a continuat să se prostitueze și după ce a fost însărcinată, mergând frecvent la martora C.M.P., care la început a și găzduit-o câteva zile. La locuința martorei C.M.P. venea aproape zilnic și H.F. care astfel se întâlnea cu partea vătămată P.G.I.

În luna iulie 2010 partea vătămată P.G.I. a fost recrutată și exploatată prin practicarea prostituției de către inculpatul T.C.S., aspect recunoscut de către acesta, motiv pentru care, în Dosarul nr. 1644/112/2011, pentru această faptă a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare prin sentința penală nr. 85/F/2011 din 8 iulie 2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pedeapsa în executarea căreia se află în prezent.

Tot în acea perioadă, însă separat de inculpatul T.C.S., și inculpatul B.V.A. a recrutat-o pe partea vătămată minora P.G.I., pentru a o exploata prin întreținerea de relații sexuale cu clienții găsiți de el.

Din probele administrate în cauză, a rezultat că pentru o perioadă de circa două luni de zile inculpatul B.V.A. a transportat-o pe minoră (atunci însărcinată) în diferite locuri unde aceasta întreținea relații sexuale contra cost cu mai mulți bărbați găsiți de el. În concret, inculpatul o transporta pe minoră la locuința clientului, iar o parte din banii astfel obținuți de către minoră era însușită de inculpat. Potrivit declarației părții vătămate, inculpatul i-a găsit cel puțin 3 clienți cu care a întreținut relații sexuale, din sumele obținute (circa 80-100 RON) predând inculpatului câte 30 RON (declarația părții vătămate în dosarul de urmărire penală, Dosar 106 D/P/2010). Au existat și situații în care minora i-a solicitat inculpatului să o transporte cu taxiul, contra unor sume cuprinse între 20 și 30 RON, la domiciliul diferiților clienți găsiți de ea în scopul de a întreține relații sexuale contra cost. Și în aceste situații, deși nu era el cel care se ocupa cu găsirea clienților, inculpatul știa că o transporta pe minoră în vederea practicării prostituției. Fapta descrisă mai sus și vinovăția inculpatului B.V.A. rezultă din declarația părții vătămate P.G.I. dată în acest dosar, la urmărire penală, declarația martorului H.F. din dosarul de urmărire penală și cea dată în fața instanței, declarația martorei C.M.P., dosar instanță.

Declarații extrem de relevante sub aspectul vinovăției inculpatului referitor la fapta de trafic de minori comisă asupra părții vătămate P.G.I., a dat martorul H.F. în Dosarul de urmărire penală nr. 51 D/P/2010 acvirat la Dosarul nr. 2132/112/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, în care are calitatea de inculpat. Este vorba în principal de declarația lui H.F. din 18 octombrie 2010, dată în prezența avocatului său M.B., în care arată explicit, că era prieten cu B.V.A., că în perioada în care a trăit în concubinaj cu partea vătămată la locuința sa din Chiraleș, inculpatul îi transporta zilnic cu taxiul pentru ca partea vătămată să se prostitueze pe drumul de centură al municipiului Bistrița și că i-a spus acestuia că partea vătămată este minoră. Cu

aceiași ocazie, martorul H.F. a declarat că după ce s-a despărțit de partea vătămată P.G.I., respectiv în vara anului 2010 „în câteva rânduri chiar B.V.A. zis A. a dus-o pe P.G.I. din proprie inițiativă la unii clienți găsiți chiar de el”, fără să precizeze numele vreunui astfel de client, declarând că știe doar că mergea la diferite adrese din Bistrița. Această declarație se coroborează cu cea dată de acest martor în fața instanței, în cauza de față.

Este relevantă și declarația dată în Dosarul nr. 95/112/2011 al Tribunalului Bistrița-Năsăud (în care prin sentința penală nr. 118/F din 21 noiembrie 2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, nedefinitivă, inculpatul S.A.L. a fost condamnat pentru comiterea unor infracțiuni de proxenetism și raport sexual cu un minor la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare) de către același martor H.F., ocazie cu care a declarat referitor la inculpatul B.V.A. următoarele: „Despre taximetristul B.V.A. știu că avea și el la produs pe G.R. și pe P.G.I., cărora el le căuta clienți, negocia prețul și de regulă primea jumătate suma de bani câștigați de fete” (declarația aflată în dosarul de urmărire penală).

Prin declarația olografă dată la 26 iulie 2010, în Dosarul nr. 51/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, inculpatul B.V.A. a afirmat că „...prin 15 iulie 2010 a observat că P.G.I. era însărcinată”, că aceasta i-a spus că „F." e tatăl copilului și că în acea perioadă, o singură dată, la solicitarea ei, a transportat-o pe partea vătămată din Bistrița în localitatea Livezile, lăsând-o în jurul orei 23:00 pe o stradă ce duce „spre cruci”, ocazie cu care deplasarea a fost plătită de un bărbat care o aștepta.

Declarații care atestă vinovăția inculpatului privitor la fapta descrisă mai sus, rezultă și din declarațiile celorlalți martori, părților vătămate și inculpaților audiați în Dosarul nr. 2132/112/2011 al Tribunalului Bistrița-Năsăud (format în urma disjungerii cauzei ce a constituit Dosarul nr. 7590/112/2010, în care inculpatul B.V.A. a fost judecat și condamnat cu aplicarea prevederilor art. 320

1

C. proc. pen., ceea ce implică cunoașterea și însușirea probelor administrate în faza de urmărire penală) respectiv: V.A.M., C.M.P., L.E., T.V., etc.

II. Partea vătămată minora N.C.R. în cursul anului 2010, era elevă la Grupul Școlar „S.M.” Bistrița (centru școlar pentru educație incluzivă). Din actele medicale înaintate la dosar de această instituție de învățământ instanța reține că partea vătămată prezintă „Pseudodeficiență mintală, tulburare de conduită, handicap socio-afectiv,

retard curricular ușor" (aspect care rezultă din fișa psihologică din 2 iunie 2010).

În

vara anului 2010 partea vătămată minora N.C.R. l-a cunoscut pe numitul S.A.L., zis „C.”, cu care s-a împrietenit și ulterior, timp de două luni și jumătate, a întreținut o relație de concubinaj locuind împreună într-o centrală termică dezafectată din Bistrița. La început partea vătămată a întreținut relații sexuale doar cu S.A.L. însă după un timp acesta i-a propus să întrețină asemenea relații și cu alți bărbați în scopul de a câștiga bani. Minora a acceptat propunerea, astfel că timp de o lună și jumătate s-a deplasat împreună cu S.A.L. în zona Gării Bistrița, unde acesta îi găsea bărbați cu care ulterior se prostitua în diferite locații, unde era transportată de taximetriștii la care apela concubinul ei. Pentru aceste fapte dar și pentru altele, S.A.L. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 118/F din 21 noiembrie 2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în Dosarul nr. 95/112/2011 acvirat (hotărâre nedefinitivă, fiind atacată cu apel la Curtea de Apel Cluj).

În

aceiași perioadă, în iulie sau august 2010, inculpatul B.V.A. (taximetrist) a recrutat-o pe minora N.C.R., propunându-i să întrețină relații sexuale contra cost cu diferiți bărbați găsiți de către el, urmând ca banii astfel obținuți să-i împartă în mod egal.

Minora a acceptat propunerea inculpatului, astfel că în luna august, inculpatul a transportat-o la domiciliului martorului H.P.C. (persoană care vinde flori în Piața Decebal din Bistrița) unde aceștia au întreținut relații sexuale contra sumei de 100 RON. După întreținerea relațiilor sexuale minora i-a înmânat inculpatului suma de 50 RON din banii câștigați în acest fel.

Săvârșirea acestei fapte (descrisă la punctul II) rezultă din declarațiile părții vătămate N.C.R., procesul-verbal din data de 10 februarie 2011, întocmit de organele de poliție cu ocazia recunoașterii de către partea vătămată a inculpatului B.V.A., ca fiind taximetristul care a transportat-o la locuința martorului H.P.C. pentru a întreține relații sexuale, martora C.M.P. Susținerea inculpatului în sensul că partea vătămată N.C.R. ar fi fost în eroare în momentul în care l-ar fi indicat pe el ca fiind taximetristul care a transportat-o la domiciliul martorului H.P.C., nu corespunde realității. Această apărare a inculpatului este înlăturată prin declarația părții vătămate N.C.R., în care se consemnează împrejurarea că partea vătămată l-a indicat pe inculpat ca fiind

taximetristul care a transportat-o la locuința lui H.P.C. și prin declarația martorului F.A., dată în fața instanței.

Pe lângă probele administrate în cauza de față sunt relevante și cele administrate în dosarele acvirate. Extrem de relevantă este declarația dată de H.F. în Dosarul nr. 95/112/2011 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în care acesta declară că fetele care se prostituau pentru „C.” (inculpatul S.A.L.) erau N.C.R., V.M.I., K.C. și G.R. Martorul a mai declarat că pentru a transporta fetele din zona Gării Bistrița în diferite locații din oraș, S.A.L. apela la serviciile mai multor taximetriști, îndeosebi ale inculpaților B.V.A. și T.C.S. Cu aceiași ocazie, martorul H.F. a relatat că cei doi taximetriști (inculpații B.V.A. și T.C.S.) la rândul lor găseau clienți pentru fete, în special pentru N.C.R., K.C. și G.R., caz în care primeau, de regulă, jumătate din sumele câștigate de fete în urma relațiilor sexuale cu diferiți bărbați.

Fapta săvârșită de inculpatul B.V.A., astfel cum a fost descrisă mai sus, de a recruta și transporta în scopul exploatării prin practicarea prostituției, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe părțile vătămate minore P.G.I. și N.C.R., activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii continuate de trafic de minori prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Deși nu au fost formulate obiecțiuni sub aspectul încadrării juridice prin prisma faptului că inculpatului nu a exercitat nicio constrângere asupra părților vătămate-minore cu ocazia recrutării, înlesnirii sau exploatării lor prin prostituție, se impune a fi făcută o observație prin prisma capacității celor două minore de a exprima un consimțământ valabil. Astfel, instanța apreciază că în cazul părților vătămate-minore, P.G.I. și N.C.R., inculpatul a speculat vulnerabilitatea acestora, datorată vârstei, stării de sănătate, (ex: handicapul acesteia din urmă), lipsa de experiență de viață, situația familială și materială precară, lipsa de instruire și educație și, în general, faptul că cele două tinere erau lipsite de ocrotirea părinților.

Circumstanțele relevate mai sus le-au plasat pe cele două părți vătămate-minore într-o situație de inferioritate, exploatată de inculpat, fără a fi nevoie ca inculpatul să recurgă la vreo formă de constrângere, context în care nu se poate aprecia că minorele au exprimat un consimțământ liber atunci când au acceptat să se prostitueze cu bărbați găsiți de acesta.

Procedând la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului B.V.A. instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor săvârșite, urmările cauzate și persoana inculpatului.

La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, astfel că s-a reținut în favoarea acestuia circumstanțe atenuante conform art. 74 lit. a) C. pen., cu consecința aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.

La dozarea pedepselor s-a ținut seama de referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud și s-a avut în vedere că inculpatul nu a recunoscut fapta dedusă judecății. De asemenea, este de amintit că inculpatul B.V.A. este condamnat prin sentința penală nr. 67/F/2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud pronunțată în Dosarul nr. 7590/112/2010 (nedefinitivă) la pedeapsa rezultantă de 1 an și 7 luni închisoare, suspendată conform art. 86

2

C. pen., pentru comiterea a cinci infracțiuni de proxenetism (fiecare prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2), art. 320

1

C. proc. pen.). în fine, este de amintit că pentru fapte similare coinculpatul T.C.S. (trimis în judecată prin același rechizitoriu) a fost condamnat (cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., care a avut drept consecință disjungerea cauzei) la pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare, în regim de detenție.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal inculpatul B.V.A., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie, iar prin decizia penală nr. 94/A din 21 mai 2012 prounțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, s-au deciz următoarele:

În

baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a fost admis apelul declarat de inculpatul B.V.A., împotriva sentinței penale nr. 128/F din data de 13 decembrie 2011 a Tribunalului Bistrița Năsăud, pe care o desființează în parte, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului.

Pronunțând o nouă hotărâre, în limitele de mai sus, s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului B.V.A., pentru infracțiunea de trafic de minori în formă continuată, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen. de la 2 ani și 3 luni închisoare la 1 an închisoare.

A fost înlăturată pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II -a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore din intervalul 10 februarie 2011 ora 16:30-11 februarie 2011 ora 16:30 și arestul preventiv din 7 martie 2011 la 6 februarie 2012.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

În baza art. 189 C. proc. pen. s-a stabilit suma de 100 RON ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, avocatul T.M.T.

În

baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a decide astfel, s-au reținut următoarele:

Motivele de apel au fost depuse la data de 3 februarie 2012, solicitându-se în principal achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. sau în subsidiar aplicarea unei pedepse sub minimul special, până la minimul general, cu aplicarea art. 81 C. pen. sau redozarea pedepsei prin reducerea cuantumului acesteia sub minimul special prevăzut de lege, eventual egal cu perioada deja executată de inculpat.

S-a arătat că din probe nu rezultă cu certitudine întrunirea elementelor obiective și subiective ale infracțiunii, că există o eroare în ce privește persoana vinovată, eroare generată de confuzia între prenumele inculpatului și cel al altui taximetrist, F.A.

S-a susținut că fapta inculpatului de a transporta cu taxiul contra cost anumite persoane, chiar minore, nu realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de minori, că vinovăția inculpatului nu a fost dovedită, instanța de fond apreciind trunchiat probele administrate.

În

susținerea cererii subsidiare de reducere a pedepsei s-a arătat că inculpatul este o persoană liniștită, respectuoasă, calmă, nu consumă băuturi alcoolice, nu a creat probleme în societate, este angajat cu forme legale, prezintă stabilitate locativă, materială și financiară.

Susținerile inculpatului prin apărător ales din ședința publică din data de 7 mai 2012 au fost redate integral în încheierea de ședință aferentă acestei date.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art. 385

14

C. proc. pen. instanța de apel a constatat că apelul inculpatului B.V.A. este fondat în ce privește cuantumul pedepsei și sub acest aspect va fi admis, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, s-a constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, stabilind existența faptei și vinovăția inculpatului apelant B.V.A. în comiterea acesteia.

A rezultat din ansamblul probator că inculpatul apelant B.V.A., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a recrutat și transportat în scopul exploatării prin practicarea prostituției, pe părțile vătămate minore P.G.I. și N.C.R., activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale.

Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului apelant B.V.A., punând însă în evidență stabilirea unei pedepse prea aspre pentru inculpat.

Starea de fapt rezultată din coroborarea declarațiilor inculpatului cu cele ale părții vătămate P.G.I., N.C.R., cu declarațiile martorilor H.F., C.M.P., F.A. cu procesul-verbal din 10 februarie 2011 întocmit cu ocazia recunoașterii de către partea vătămată N.C.R. a inculpatului B.V.A. ca fiind taximetristul care a transportat-o la locuința martorului H.P.C. pentru a întreține relații sexuale demonstrează că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de trafic de minori pentru care a fost trimis în judecată.

În

ce privește individualizarea pedepsei instanța de fond a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor comise, urmările cauzate, persoana inculpatului, împrejurarea că inculpatul nu posedă antecedente penale fiind reținută în favoarea acestuia ca și circumstanță atenuată, conform art. 74 lit. a) C. pen., aplicându-se o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.

Instanța de apel a apreciat că se impune a se da o mai mare eficiență circumstanței atenuante reținute în favoarea inculpatului raportat la gradul de pericol social al faptei și activitatea infracțională concretă a inculpatului.

Referitor la aceste aspecte s-a avut în vedere faptul că din probele administrate se conturează o activitate infracțională redusă în raport cu cele două părți vătămate, din declarația părții vătămate P.G.I. reieșind că inculpatul i-a găsit trei clienți cu care a întreținut relații sexuale, predând inculpatului câte 30 de RON din sumele obținute, iar în ceea ce o privește pe partea vătămată N.C.R. inculpatul a transportat-o la locuința martorului H.P.C. unde partea vătămată a întreținut relații sexuale cu martorul contra sumei de 100 RON, din care i-a dat inculpatului B.V.A. suma de 50 de RON.

Chiar dacă inculpatul a profitat de situația de inferioritate în care se aflau părțile vătămate, minore, lipsite de ocrotirea părinților, cu o situație materială

precară, lipsite de instruire și de educație, se observă că acesta nu a exercitat nicio constrângere fizică sau psihică asupra acestora și nici nu Ie-a determinat să întrețină relații sexuale cu alți bărbați contra cost, ci practic a profitat de activitatea cu care deja părțile vătămate erau obișnuite.

Inculpatul nu a criticat hotărârea atacată sub aspectul încadrării juridice și de altfel, în propria sa cale de atac nu i se poate crea o situație mai grea, deoarece infracțiunea de proxenetism comisă față de un minor prevăzută de art. 329 alin. (3) C. pen. este mai aspru pedepsită decât infracțiunea de trafic de minori prevăzută de art. 13 din Legea nr. 678/2001.

Față de cele mai sus arătate în ce privește activitatea infracțională concretă a inculpatului apelant, instanța de apel a apreciat că se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului la 1 an închisoare, cu executare în regim de detenție.

Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, iar la termenul de astăzi, 31 ianuarie 2013, a precizat, potrivit înscrisului depus la dosar, că își retrage recursul formulat.

Înalta Curte urmează să ia act de manifestarea de voință a recurentului inculpat, chiar dacă aceasta este consemnată într-un înscris olograf, procedându-se la compararea semnăturii recurentului inculpat de pe înscrisul depus la dosar cu semnăturile acestuia din cursul procesului penal: la urmărirea penală; la judecarea cauzei în primă instanță; la judecarea cauzei în apel.

Potrivit dispozițiilor art. 385

4

alin. (2) teza a ll-a C. proc. pen., părțile își pot retrage recursul în condițiile art. 369, care se aplică în mod corespunzător.

Deoarece retragerea recursului s-a făcut personal de inculpat, până la încheierea dezbaterilor, în cauză fiind respectate dispozițiile art. 369 C. proc. pen., Înalta Curte urmează a lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul B.V.A.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea sa din oficiu și câte 50 de RON pentru apărarea din oficiu a părților vătămate, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

la act de retragerea recursului declarat de inculpatul B.V.A. împotriva deciziei penale nr. 94/A din 21 mai 2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea sa din oficiu și câte 50 de RON pentru apărarea din oficiu a părților vătămate, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 31 ianuarie 2013.