ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 367/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 367/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Deliberând asupra recursurilor

de față pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei constată

următoarele:

pentru minori și familie Brașov, prin sentința penală nr. 69/S din 20 mai 2009

dată în Dosar nr. 665/1372/2008 a soluționat în fond cauza penală cu privire la

învinuirea săvârșirii în participație în calitate de coautori a infracțiunii de

omor calificat prevăzută de art. 174, art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. [„în

public” în speță, pe peronul nr. 1 al Gării C.F.R. Brașov] în conformitate cu

dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. dispunând condamnarea:

A.

Coinculpatului minor H.V.S. (fiul N. și E., deținut în baza mandatului de

arestare preventivă nr. 24 din 21 septembrie 2008 emis de Tribunalul pentru minori

și familie Brașov) cu aplicarea dispozițiilor art. 99 și urm. C. pen. la pedeapsa

principală de 8 ani închisoare, și respectiv a;

B. Coinculpatului

major A.V. (fiul lui V. și S., arestat preventiv în cauză în baza mandatului nr.

25 din 21 septembrie 2009 emis de Tribunalul pentru minori și familie Brașov)

cu aplicarea și de circumstanțe agravante prevăzute de art. 75 lit. c) și d) C.

pen. [„săvârșirea infracțiunii de către un infractor major (.) împreună cu un

minor” și „din motive josnice” în speță din răzbunare] la pedeapsa principală

de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a lit. b) și e) C. pen. pe durata de 4 ani (pedeapsa complementară).

Conform

art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepselor le-a fost interzisă

exercitarea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

– inculpatului minor – și respectiv art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit.

e) C. pen. coinculpatului major.

În

baza art. 350 C. proc. pen. a fost menținută arestarea preventivă în cauză a

ambilor inculpați, fiindu-le computat din pedepsele principale aplicate timpul

reținerii și arestării preventive cu începere de la 20 septembrie 2008 la zi.

Pe

latură civilă în conformitate cu dispozițiile art. 14 și urm. C. proc. pen. și art.

998, art. 999 și art. 1003 C. civ. au fost obligați în solidar cei doi

inculpați – inculpatul minor împreună și cu partea responsabilă civilmente B.E.

mama acestuia – la despăgubiri civile după cum urmează (i) câte 35.000 lei

daune morale către fiecare din părțile civile D.R.T., D.I.M. - copiii minori ai

victimei reprezentați de mama acestora, divorțată S.C.D. și M.M.M. sora

victimei față de care inculpații, în condițiile arătate au fost obligați și la

8.000 lei daune materiale reprezentând contravaloarea cheltuielilor de

înmormântare și respectiv (ii) câte 365 lei lunar prestație periodică începând

cu luna septembrie 2008 și până la majorat, către fiecare din părțile civile D.R.T.

și D.I.M. minori aflați în întreținerea victimei D.M. în vârstă de 39 ani.

Conform

dispozițiilor art. 109 alin. (5) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către

părțile civile a obiectelor ridicate ca mijloace materiale de probă ce au

aparținut victimei D.M. (o giacă bărbătească de culoare crem, o cămașă în

carouri albastre, o pereche adidași de culoare negri cu alb).

În

baza art. 193 alin. (1) și (4) și art. 191 C. proc. pen. au fost obligați

separat coinculpații în cauză – inculpatul minor în solidar cu partea

responsabilă civilmente B.E. – la câte 1.262 lei către fiecare parte civilă și

635 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Hotărând

astfel judecătorul cauzei a constatat că învinuirea referitor la care a fost

dispusă trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a coinculpaților

minor și major H.V.S. și A.V. prin rechizitoriu nr. 182/MF/P/2008 din 6

octombrie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru minori și familie

Brașov, constând în aceea că în ziua de 20 septembrie 2008, orele 8

09

pe peronul liniei nr. 1 din stația C.F.R. călători Brașov, în scop de răzbunare

din partea inculpatului major pentru o altercație avută anterior cu aceasta,

l-au lovit repetat cu pumnii și picioarele în zona capului și zona

toraco-abdominală pe numitul D.M. în vârstă de 39 ani, agresiune în urma căreia

în pofida îngrijirilor medicale de specialitate primite, victima aflată în

stare de comă a decedat în aceiași zi la interval de cca.2 ore, la Spitalul municipal Codlea, Serviciul Urgență [în conexiune cu incriminarea din art. 174, art.

175 lit. i) C. pen. - cu aplicarea art. 75 lit. c) și d) pentru inculpatul

major și respectiv art. 99 și urm. C. pen. pentru coinculpatul minor – privind

infracțiunea de omor deosebit de grav ] există ca atare, fiind săvârșită cu

vinovăție realizând elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat

sus-menționate ce a fost comisă în următoarele împrejurări:

În

dimineața zilei de 20 septembrie 2008 inculpatul minor H.V.S. s

e afla în barul din Gara CFR

Brașov, împreună cu martorii A.N., F.G., F.I., C.A. și numiții F.V. și G.G.,

însă aceștia doi din urmă au plecat la un moment dat spre locurile lor de

muncă. După plecarea lor a venit de undeva din gară inculpatul A.V. și i-a spus

lui A.N. - vărul său - că l-a văzut pe cel cu care avusese un conflict cu aproximativ

o săptămână în urmă (din coroborarea declarațiilor inculpaților cu declarația

martorului A.N. a rezultat că în urmă cu aproximativ o săptămână în trenul care

circula pe ruta Brașov - Dumbrăvița avusese loc un conflict verbal între

victimă și inculpatul A.V. și martorul A.N.).

În dimineața zilei de 20

septembrie 2008, inculpatul A.V. se reîntâlnise cu victima la chioșcul F. din

Gara Brașov, se iscase un alt conflict verbal, iar inculpatul A.V. l-a anunțat

pe vărul lui, iar apoi i-a propus acestuia să o bată pe victimă. Aceasta făcea

niște cumpărături la chioșcul de F. și a fost urmărită de inculpați și de

martorul A.N. până pe peronul nr. 1 al Gării Brașov, unde a fost ajunsă din

urmă de inculpatul A.V. care a lovit-o în zona capului, cu pumnul, victima a

căzut pe jos și a fost lovită apoi, de același inculpat în zona toraco – abdominală

cu picioarele. Aproape imediat din spate a venit și inculpatul H.V.S. care a

lovit-o pe victima căzută la pământ, cu picioarele, în zona abdominală.

Astfel, martorul A.N. a arătat

că „aproximativ în jurul orelor 7

55

la masa noastră a venit vărul

meu, A.V. care era singur spunându-mi mie că era un om care s-a legat de el în

gară.” Martorul arată în continuare că au coborât cu toții de la bar, în sala gării

- unde sunt casele de bilete, și în acel loc

“

V. vărul meu mi l-a arătat pe acel om care se legase de el.”

Inculpatul, H.V.S. care nu o cunoștea dinainte pe victimă arată în declarația

sa în fața instanței că

“

Am ieșit din bar toți trei

și l-am văzut pe cel cu care avusese conflict A.V., la rând la F.”. Inculpatul

H.V.S. arată în continuare că

“

Discuția

a fost în sensul să o batem pe persoana vătămată, respectiv A.V. a venit cu

ideea. Eu mi-am exprimat acordul iar A.N. a zis să îl lăsăm în pace”.

În aceste împrejurări,

victima D.M. care făcea niște cumpărături la chioșcul de F. a fost urmărită de

inculpați și de martorul A.N. până pe peronul nr. 1 al Gării Brașov, unde a

fost ajunsă din urmă de inculpatul A.V. care a lovit-o în zona capului, cu

pumnul, victima a căzut pe jos și a fost lovită apoi, de același inculpat în

zona toraco – abdominală cu picioarele. Aproape imediat din spate a venit și

inculpatul H.V.S. care a lovit-o pe victima căzută la pământ, cu picioarele, în

zona abdominală.

Martorul C.A., a arătat în declarația sa dată în fața

instanței că în dimineața respectivă se afla în Gara Brașov și a auzit scandal

la linia 1 și a mers să vadă ce se întâmplă. Martorul a arătat că i-a văzut pe

cei doi inculpați că loveau o persoană, relatând că

“

mai precis A.V. l-a lovit cu pumnul

în zona feței, iar celălalt inculpat care aflu că se numește H.V. a lovit-o pe

victimă cu piciorul în zona coastelor, după ce acesta a căzut jos ca urmare a

pumnului aplicat de A.V.”. Martorul a arătat că după aceea nu a mai văzut ce se

întâmplă pentru că a plecat și justifică astfel faptul că nu a mai văzut ca cei

doi inculpați să-i fi aplicat victimei și alte lovituri. În faza de urmărire

penală (fila 112/113), martorul C.A. a arătat expres că l-a văzut pe inculpatul

A.V. și pe minorul H.V. lovind cu picioarele persoana căreia inculpatul A.V. îi

dăduse un pumn și această persoană ca urmare a loviturii primite a căzut jos.

Martorul B.V., coleg de serviciu cu victima care a văzut incidentul de la

început a arătat în declarația sa la fila 125 că a observat mai multe persoane

care alergau spre tren, i-a identificat pe H.V. și pe martorul A.N. și a văzut

și o persoană de sex masculin, mai brunetă, care era cu cei doi amintiți, dar l-a

remarcat și pe numitul C. căruia nu îi cunoaște prenumele. Martorul B.V., care

este agent de poliție la poliția gării a remarcat că martorul C. era pe peronul

gării și le-a cerut colegilor săi prin telefon să vadă ce s-a întâmplat și le-a

spus că fusese și martorul C. pe peron. Pe cale de consecință se poate constata

că declarația martorului C.A. dată în faza de urmărire penală redă mai concret

incidentul petrecut, martorul schimbându-și în faza de cercetare judecătorească

fără temei declarația în favoarea inculpatului A.V.

Martorii B.L., S.C.U. și B.V.,

O.C., colegii de muncă ai victimei au văzut incidentul din diferite locuri și

au arătat că victima stătea ghemuită, avea pe un umăr o geantă, iar în cealaltă

mână ținea o pizza, iar cei doi agresori o loveau într-o parte (martorul B.L.),

în zona abdomenului, în zona coastelor(martorii S.C.U. și B.V.); martorii au

arătat în declarațiile lor că inițial, A.V., persoana brunetă, o lovise pe

victimă cu pumnul în cap, lovitură din cauza căreia victima căzuse jos, iar

apoi, inculpații i-au aplicat loviturile cu picioarele; martorul S.C.U. care

era șeful trenului ce urma să plece, a strigat la cei doi inculpați, moment în

care inculpații au fugit. Victima a fost ajutată să se ridice de pe jos de

colegul său, martorul B.L. care a ajutat-o să urce și în trenul cu care urma să

meargă acasă; în tren, victima era foarte afectată de cele ce i se întâmplase,

plângea și se întreba de ce l-au lovit cei doi agresori pentru că nu a avut

nimic cu ei; victima acuza dureri în zona pieptului și a coastelor, iar în

apropierea stației B. și-a schimbat culoarea la față, a început să respire foarte

greu și să ceară apă, motiv pentru care, martorii au solicitat o ambulanță prin

serviciul 112; în apropierea orașului Ghimbav, victima a devenit inconștientă

și și-a mai revenit foarte puțin pe distanța Ghimbav – Codlea, iar în Gara C.,

a fost preluată de o ambulanță, fiind inconștientă; în ambulanță, ca urmare a

procedurilor medicale (perfuzie cu ringer și oxigen) victima și-a revenit din

starea de inconștiență și a fost ulterior transportat la Spitalul orașului Codlea. Victima a acuzat în momentul în care a fost preluat de serviciul de

urgențe dureri toraco abdominale, ca urmare i s-au administrat perfuzii cu

calmante, i s-a luat tensiunea și i s-a făcut un EKG, dar la aproximativ 15

minute după ce a sosit aici a intrat în șoc cardio-respirator și i s-au făcut

manevre de resuscitare, fiind apelată o ambulanță prin serviciul 112 cu un

medic din Brașov, însă după aproximativ 50 de minute de resuscitare victima a

decedat.

Raportul de constatare

medico-legală nr. 368 din 21 septembrie 2008 întocmit de Serviciul Județean de

Medicină Legală Brașov relevă în concluzii că moartea victimei D.M. a fost

violentă, ea s-a datorat hemoragiei interne, consecință a unui traumatism

toraco-abdominal cu ruptură - dilacerare de splină. Leziunea tanatogenaratoare,

ruptură - dilacerare de splină s-a putut produce prin lovituri directe și

repetate cu corpuri dure, lovire cu picioarele, victima aflându-se cel mai

probabil culcată la pământ, iar între ruptura de splină și deces există

legătură de cauzalitate directă, necondiționată.

Cu referire la aplicarea art.

75 lit. c) și d) C. pen. instanța a avut în vedere că la activitatea

infracțională a participat și un inculpat minor / săvârșirea faptei având la

bază conflicte anterioare dintre inculpatul A.V. și victimă în urma cărora cei

doi inculpați în consens au hotărât să se răzbune pe aceasta aplicându-i o corecție

fizică exemplară, ceea ce constituie un motiv josnic în sensul art. 75 lit. d) C.

pen.

În ceea ce privește latura

civilă a cauzei, instanța a reținut că partea civilă S.C.D. s-a constituit

parte civilă în cauză, în numele și în calitate de reprezentantă legală a

minorilor D.R.T. și D.I.M. cu câte suma de 35.000 lei daune morale și cu suma

de 365 lei lunar pentru fiecare minor cu titlu de despăgubiri periodice, iar

partea civilă M.M.M. cu suma de 35.000 lei cu titlu de daune morale și suma de 8.000

lei despăgubiri materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare.

La soluționarea laturii

civile a cauzei instanța a avut în vedere impactul pe care l-a produs în

familia victimei, moartea acesteia. Astfel, a rezultat că victima are doi copii

cu partea civilă S.C.D. și contribuia atât financiar dar și moral la creșterea

și educarea lor. Prin moartea sa, familia este lipsită pe cale de consecință

atât de sprijinul material pe care acesta îl acorda copiilor care sunt în

continuarea studiilor (din adeverințele de la filele 29 și 30 din dosarul de

urmărire penală a rezultat că minora D.I. este în clasa a VIII a, iar minorul D.R.

este în clasa a VI a, iar din cupoanele depuse la dosar a rezultat că victima

achita minorilor pensia de întreținere stabilită în sarcina sa) dar și de

sprijinul moral. A rezultat din declarația martorului D.D. că victima ținea o

legătură strânsă cu copiii săi, aceștia fiind pe primul plan, îi ajuta

financiar cu toți banii pe care îi câștiga în plus. Martorul a arătat că a fost

un șoc pentru întreaga lor familie, moartea lui D.M. Acesta a fost înmormântat

în satul natal, unde s-au respectat toate ritualurile creștine și cunoaște că

toate aceste ritualuri au generat cheltuieli de aproximativ 8.000 lei. Din

chitanțele fiscale depuse la dosar filele 189 și următoarele coroborate cu

declarația martorului la care s-a făcut referire a rezultat că familia victimei

a făcut cheltuieli legate de înmormântarea victimei și ritualurile care se

obișnuiesc în astfel de situații.

Astfel, fiind considerând pe

de o parte că prin faptele lor inculpații au produs în familia victimei o mare

suferință prin moartea acesteia, iar pe de altă parte au lipsit familia de

suportul material acordat de victimă și au generat cheltuieli pentru îndeplinirea

ritualurilor creștine, instanța văzând și prevederile art. 998, art. 999 C.

civ. coroborat cu art. 14, alin. (1) și alin. (5)

1

C. proc. pen.

i-a obligat în solidar pe inculpații A.V.

și H.V.S., acest din urmă inculpat în solidar și cu partea responsabilă

civilmente B.E. să le plătească părților civile D.R.T. și D.I.M. prin

reprezentant legal S.C.D. și părții civile M.M.M. câte 35.000 lei cu titlu de

daune morale, iar părților civile D.R.T. și D.I.M. prin reprezentant legal S.C.D.

și câte 365 lei lunar cu titlu de despăgubiri periodice începând cu luna

septembrie 2008 și până la majorat; de asemenea au fost obligați inculpații A.V.

și H.V.S., acest din urmă inculpat în solidar și cu partea responsabilă

civilmente B.E. să plătească părții civile M.M.M. suma de 8.000 lei despăgubiri

materiale. La stabilirea prestației periodice în cuantum de 365 lei/lunar

instanța a avut în vedere și sentința civilă nr. 5316 din 22 septembrie 2008 a

Judecătoriei Sibiu care a hotărât rezolvarea cererii amintite în același sens.

cauză au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru minori și

familie Brașov criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie – relativ

la modul de calcul al prestațiilor periodice datorate de inculpați părților

civile / copii ai victimei ce trebuiau stabilite de asemenea sub forma

despăgubirilor globale de câte 2.920 lei (365 ron x 8 luni) pentru perioada de

la comiterea infracțiunii și până la pronunțarea sentinței și pedepsele

aplicate, în sensul majorării acestora, apreciate ca fiind prea mici în raport

cu dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen. – și inculpații A.V. și H.V.S., care

au invocat în comun nelegalitatea și netemeinicia sentinței pe latură penală cu

solicitarea în principal de a se schimba încadrarea juridică dată faptei în

infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen. ori de a fi achitate în baza art. 10

lit. d) C. proc. pen. nici nu a existat intenția de a ucide ci doar de a aplica

simpla corecție fizică victimei pentru altercația anterioară iar în subsidiar

reducerea pedepselor prin reținerea de circumstanțe atenuante judiciare

prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen. [inculpatul major separat a criticat

sentința pe latură civilă solicitând reducerea daunelor materiale și morale ca

fiind nedovedite și respectiv prea mari în limitele stabilite de prima instanță].

Curtea

de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr.

76/AP din 29 octombrie 2009 în apelul procurorului, în conformitate cu

dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a) rap. la art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc.

pen. a desființat parțial sentința pe latură civilă, numai cu privire la modul

de calcul al prestațiilor periodice în favoarea copiilor minori ai victimei D.R.T.

și D.I.M. pentru perioada anterioară pronunțării încheierii - septembrie 2008 –

octombrie 2009 ce au fost stabilite sub formă de despăgubiri civile cu caracter

local în sumă de 4.745 lei, pentru ambele părți civile [menținând ca legale și

temeinice restul rezolvărilor juridice în latura penală și civilă adoptată la

judecata în primă instanță cu consecința respingerii ca nefondate a apelurilor

inculpaților potrivit art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.]. A fost menținută

și arestarea preventivă în cauză ambilor inculpați în conformitate cu

dispozițiile art. 381, art. 300

2

și art. 160

b

alin. (1) și

(3) C. proc. pen.

Respingerea

celorlalte motive de nelegalitate și netemeinicie pe latură penală și civilă

invocate de procuror și inculpați a fost argumentată probatoriu și justificativ

prin decizia amintită astfel:

- schimbarea

încadrării juridice în infracțiunea

praeterintenționată

prevăzută de art. 183 C. pen. - cu motivarea din partea inculpaților că au

intenționat doar aplicarea unei simple corecții fizice părții vătămate, moartea

acestei intervenind din culpă nu poate fi acceptată / și implicit nici cererea

de achitare în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. - în considerarea condițiilor

concrete de comitere a agresiunii fizice (inculpatul a hotărât să se răzbune pe

victimă

și

în acest scop a rugat pe inculpatul minor H. să-l ajute; victima a fost

urmărită de inculpați și de martorul A.N. până pe peronul nr. 1 al Gării

Brașov, unde a fost ajunsă din urmă de inculpatul A.V. care a lovit-o în zona

capului, cu pumnul; victima a căzut pe jos și a fost lovită apoi, de același inculpat

în zona toraco-abdominală cu picioarele, cu intensitate sporită, aspect

confirmat de raportul de necropsie, ce descrie leziunile care au condus la moartea

victimei: hemoragie internă, consecință a unui traumatism toraco-abdominal cu

ruptură /dilacerare de splină; leziunea tanatogenaratoare, ruptură / dilacerare

de splină s-a putut produce prin lovituri directe și repetate cu corpuri dure,

lovire cu picioarele, victima aflându-se cel mai probabil culcată la pământ,

iar între ruptura de splină și deces există legătură de cauzalitate directă,

necondiționată;

în consecință,

loviturile aplicate de către inculpați victimei cu pumnii și picioarele, în

timp ce aceasta era căzută la pământ și nu se putea apăra, au fost de mare

intensitate, orientate spre o zonă vitală cum este zona toracelui, determinând

multiple fracturi costale astfel că se poate susține că inculpații nu au

prevăzut și acceptat posibilitatea producerii morții victimei, cu atât mai mult

cu cât intenția lor clară a fost aceea de a aplica victimei o corecție fizică];

în consecință din materialitatea faptei de agresiune fizică anterior descrisă

comisă împreună de cei doi inculpați rezultă în mod neîndoielnic intenția

indirectă a acestora de a suprima viața victimei, fiind justificată astfel

reținerea vinovăției penale pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art.

174, art. 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) și d) C. pen. pentru

inculpatul major A.V.

-

pedepsele aplicate sunt conforme criteriilor instituite de art. 72 C. pen.,

gradul de pericol social

concret al faptei comise, modalitatea de săvârșire, rezultatul produs, dar și

persoana fiecărui inculpat, cu precizarea că inculpații au comis infracțiunea

pe fondul consumului de băuturi alcoolice;

-

împrejurările

invocate de inculpați în vederea reținerii lor ca circumstanțe atenuante

judiciare prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen. [conduita bună anterioară,

atitudinea procesuală sinceră] sunt lipsite de semnificația cerută în raport cu

gravitatea infracțiunii și urmările acesteia fiind valorificate de instanță în

stabilirea cuantumului pedepselor către minimul legal special și limita medie prevăzută

de lege;

- latura civilă a procesului

a fost rezolvată în concordanță cu probele administrate, despăgubirile civile

și prestația periodică acordată, reprezentând o justă și integrală acoperire a

prejudiciilor cauzate prin infracțiune în conformitate cu dispozițiile art. 17

și urm. C. proc. civ. și art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ.

amintite au declarat în termen recursuri coinculpații H.V.S. și A.V. reiterând criticile

de nelegalitate și netemeinicie din apel circumscrise cazurilor de casare

prevăzute de art. 385

9

pct. 17, 18, 14 și 17

1

C. proc.

pen.

Recursurile amintite sunt

nefondate urmând a fi respinse ca atare în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

Astfel

cum în mod corect s-a argumentat prin decizia atacată schimbarea încadrării

juridice a faptei în infracțiunea praeterintenționată prevăzută de art. 183 C.

pen. - cu motivarea din partea inculpaților că au intenționat doar aplicarea

unei simple corecții fizice părții vătămate, moartea acestei intervenind din

culpă nu poate fi acceptată / și implicit nici cererea de achitare în baza art.

10 lit. d) C. proc. pen.;

- în

considerarea condițiilor concrete de comitere a agresiunii fizice (inculpatul a

hotărât să se răzbune pe victimă

și în acest scop a rugat pe inculpatul minor H. să-l

ajute; victima a fost urmărită de inculpați și de martorul A.N. până pe peronul

nr. 1 al Gării Brașov, unde a fost ajunsă din urmă de inculpatul A.V. care a

lovit-o în zona capului, cu pumnul; victima a căzut pe jos și a fost lovită

apoi, de același inculpat în zona toraco-abdominală cu picioarele, cu intensitate

sporită, aspect confirmat de raportul de necropsie, ce descrie leziunile care

au condus la moartea victimei: hemoragie internă, consecință a unui traumatism

toraco-abdominal cu ruptură /dilacerare de splină; leziunea tanatogenaratoare,

ruptură / dilacerare de splină s-a putut produce prin lovituri directe și

repetate cu corpuri dure, lovire cu picioarele, victima aflându-se cel mai

probabil culcată la pământ, iar între ruptura de splină și deces există

legătură de cauzalitate directă, necondiționată;

în consecință, loviturile aplicate

de către inculpați victimei cu pumnii și picioarele, în timp ce aceasta era

căzută la pământ și nu se putea apăra, au fost de mare intensitate, orientate

spre o zonă vitală cum este zona toracelui, determinând multiple fracturi

costale astfel că se poate susține că inculpații nu au prevăzut și acceptat

posibilitatea producerii morții victimei, cu atât mai mult cu cât intenția lor

clară a fost aceea de a aplica victimei o corecție fizică]; în consecință din

materialitatea faptei de agresiune fizică anterior descrisă comisă împreună de

cei doi inculpați rezultă în mod neîndoielnic intenția indirectă a acestora de

a suprima viața victimei, fiind justificată astfel reținerea vinovăției penale

pentru infracțiunea de omor calificat prev.de art. 174, art. 175 lit. i) C.

pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) și d) C. pen. pentru inculpatul major A.V.

- pedepsele

aplicate sunt conforme criteriilor instituite de art. 72 C. pen.,

gradul de pericol social

concret al faptei comise, modalitatea de săvârșire, rezultatul produs, dar și

persoana fiecărui inculpat, cu precizarea că inculpații au comis infracțiunea

pe fondul consumului de băuturi alcoolice;

-

împrejurările

invocate de inculpați în vederea reținerii lor ca circumstanțe atenuante judiciare

prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen. [conduita bună anterioară, atitudinea procesuală

sinceră] sunt lipsite de semnificația cerută în raport cu gravitatea

infracțiunii și urmările acesteia fiind valorificate de instanță în stabilirea

cuantumului pedepselor către minimul legal special și limita medie prevăzută de

lege;

- latura civilă a procesului

a fost rezolvată în concordanță cu probele administrate, despăgubirile civile

și prestația periodică acordată, reprezentând o justă și integrală acoperire a

prejudiciilor cauzate prin infracțiune în conformitate cu dispozițiile art. 17

și urm. C. proc. civ. și art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ.

Conform

art. 385

16

alin. (2) rap. la art. 381 C. proc. pen. se va deduce

din pedeapsa aplicată

inculpaților, durata reținerii și arestării preventive de la 20 septembrie 2008

la 2 februarie 2010.

În

baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligați recurenții-inculpați

H.V.S. și A.V. la plata

sumei de câte 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul M.J.L.C.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații H.V.S. și A.V. împotriva Deciziei penale nr. 76/AP din

29 octombrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori

și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 20 septembrie 2008

la 2 februarie 2010.

Obligă recurentul inculpat A.V. la

plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul M.J.L.C.

Obligă recurentul inculpat minor H.V.S.

în solidar cu partea responsabilă civilmente B.E. la plata sumei de 600 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 2

februarie 2010.