ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3602/2009

Deliberând asupra recursurilor de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele: 1. Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov prin sentința penală nr. 99/S din 27 august 2008 dată în Dosar nr. 660/1372/2006 soluționând în fond cauza penală în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a hotărât următoarele: a) respingerea ca neîntemeiate a cererilor, în baza art. 334 C. proc. pen., privind schimbarea încadrării juridice a faptelor, formulate de coinculpații în cauză H.V.C. și A.I.C. din infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (1) sau (2) C. pen.; b) condamnarea coinculpaților H.V.C.

și A.I.C. pentru săvârșirea, în participație, în calitate de coautori, a infracțiunilor concurente de omor victimă M.G. și tentativă la omor (împotriva părții vătămate M.R.), prevăzute de art. 174 alin. (1) C. pen. și art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. la pedepsele de 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 7 ani și respectiv 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 3 ani, dispunându-se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 C. pen. să execute ca pedeapsă rezultantă pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

pe durata de 7 ani, coinculpatul H.V. respectiv la pedepsele de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 6 ani și, respectiv 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 2 ani, dispunându-se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 C. pen. să execute ca pedeapsă rezultantă pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 6 ani inculpatul A.I.C.

la care s-au adăugat în cumul aritmetic pedepsele de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 342/ S din 25 iunie 2004 a Tribunalului Brașov, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3027 din 13 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru care a fost revocată suspendarea executării sub supraveghere potrivit art. 864 C. pen. raportat la art. 83 C. pen., și respectiv 1 an închisoare, prin revocarea grațierii condiționate aplicată prin aceeași sentință sus menționată]. Conform art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. pe durata executării pedepselor principale, ambilor inculpați le-a fost interzisă și exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a respins cererea procurorului privind revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea Brașov privind pe inculpatul H.V.C. În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei principale rezultante a închisorii aplicate inculpaților timpul reținerii din data de 19 noiembrie 2006 și al arestării preventive începând cu data de 20 noiembrie 2006 și până la data de 21 decembrie 2007 inclusiv pentru inculpatul H.V.C. respectiv timpul reținerii din data de 19 noiembrie 2006 și al arestării preventive începând cu data de 20 noiembrie 2006 și până la zi pentru coinculpatul A.I.C. Conform art. 350 C. proc. pen. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului A.I.C., deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 77 din 20 noiembrie 2006 emis de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.

În conformitate cu dispozițiile art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și în consecință au fost obligați inculpații H.V.C. în solidar cu inculpatul A.I.C. să plătească acesteia suma de 418,95 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând valoarea prestațiilor medico-sanitare acordate părții vătămate M.G. În temeiul dispozițiilor art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă M.R., asistată de reprezentanți legali M.R. senior și M.L. și în consecință au fost obligați inculpații H.V.C.

în solidar cu inculpatul A.I.C. să plătească acesteia suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale (iar în baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ. a fost admisă în parte și acțiunea civilă formulată în cauză de părțile civile B.M. și M.V. și în consecință au fost obligați inculpații H.V.C. în solidar cu inculpatul A.I.C. să plătească acestora suma de 1676,6 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli înmormântare fiind respins restul pretențiilor părții civile amintite). În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații H.V.C. la plata sumei de 1200 lei, iar inculpatul A.I.C. la plata sumei de 1600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Hotărând rezolvarea acțiunilor penale prin condamnare în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. prima instanță a reținut că învinuirile deduse judecății prin rechizitoriul nr. ll3/MF/P/2006 din 14 decembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori si Familie Brașov constând în aceea că în noaptea de 18/19 noiembrie 2006 coinculpații H.V.C. si A.I.C. - pe fondul unor divergențe anterioare dintre inculpatul H.V.C. și victima M.G. în legătură cu achiziționarea de la victimă a unui radiocasetofon și achitarea prețului acestuia - au urmărit victimele pe acoperișul complexului A. pană în curtea interioară a SC R. SA loc în care inculpatul H.V.C. a lovit cu pumnii și picioarele pe victima M.R.

care a căzut la pământ / iar concomitent coinculpatul A.I.C. a aplicat lovituri cu bâta de baseball asupra capului victimei M.G. - după care victimele fiind căzute la pământ ambii inculpați le-au lovit cu pumnii și picioarele cât și cu bâta de baseball care a fost preluată de către inculpatul H.V.C. de către celălalt inculpat, agresiune fizică în urma căreia a rezultat: a) decesul în perioada imediat următoare în secția de reanimare a Spitalului Județean Brașov în jurul orelor 13 la data de 19 noiembrie 2006 a victimei M.G. [în conexiune cu incriminarea din art. 174 C. pen. privind infracțiunea de omor] și respectiv; b) cauzarea părții vătămate M.R.

de "leziuni in zona fronto temporală stângă, pe fața posterioară a brațului stâng în 1/3 inferioară și la nivelul cotului stâng, leziuni traumatice care s-au putut produse prin lovire cu un corp dur posibil corp dur alungit-bâta de baseball" necesitănd 5-6 zile îngrijiri medicale potrivit raportului de constatare legală din 22 noiembrie 2006 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov [în conexiune cu incriminarea din art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen.] au existat ca atare fiind comise cu intenția de a ucide, corespunzător elementelor constitutive ale infracțiunilor sus-menționate, săvârșite în participație în calitate de coautori de cei doi inculpați, în următoarele împrejurări de fapt: Victima M.G., cât și partea vătămată M.R.

erau persoane care își duceau viața în zona Complexului A. din municipiul Brașov, cerșind sau desfășurând munci ocazionale cum ar fî spălatul autoturismelor sau colectarea de fier vechi; deseori dormeau pe terasa discotecii N.P. situată în aceiași zonă unde își amenajaseră un loc de dormit. Cu câteva zile înainte de evenimentele ce au avut loc în noaptea de 18/19 noiembrie 2006 inculpatul H.V.C. a cumpărat de la victima M.G. un radiocasetofon pe care a refuzat însă a-i achita suma solicitată cu titlu de preț de 1.300.000 lei, din care a fost remisă doar suma de 100 lei, întrucât bănuia că acest bun era furat; inculpatul A.l.C. a luat cunoștință de la coinculpatul H.V.C. de situația amintită și demersurile repetate pe care le făcea victima pentru încasarea diferenței de preț de 1.200.000 lei; la rândul său și victima M.G.

îi ceruse sprijin părții vătămate M.R. pentru încasarea întregii sume de bani care aprecia că i se cuvine pentru radiocasetofonul vândut de la inculpatul H.V.C. În acest context, cu două zile înainte, partea vătămată M.R. și victima M.G. împreuna cu o altă persoană rămasă neidentificată l-au amenințat pe inculpatul H.V.C., prin intermediul vărului sau martorul S.M.E. care conducea unul din autoturismele firmei de taximetrie ce aparținea inculpatului H.V.C., că-i vor sparge geamurile autoturismului și că îl vor ” aranja" dacă nu li se dă suma de bani cuvenită; a doua seară, respectiv în data de 17 noiembrie 2006 în timp ce staționa cu taximetrul în aceeași zonă și inculpatul H.V.C. a fost amenințat de cei trei, al căror “ reprezentant" se erijase a fi partea vătămată M.R.

că îi vor sparge geamurile autoturismului în contravaloarea părții din preț pe care nu le-o achitase urmare achiziționării radiocasetofonului. În seara următoare, 18 noiembrie 2006, inculpatul H.V.C. însoțit de vărul său martorul S.M.E. s-au întâlnit cu inculpatul A.l.C. și au plecat toți trei la discoteca H. unde au consumat băuturi alcoolice pană în jurul orelor 4 dimineața, când au părăsit localul amintit cu autoturismul inculpatului H.V.C. condus de martorul S.M.E., în care au urcat și martorii B.C., C.S. și B.A.V.; în drum spre locuința inculpatului H.V.C, deși traseul normal nu includea itinerariul amintit, au oprit autoturismul în fața discotecii N.P., luând act de prezența victimei M.G.

și a părții vătămate M.R. în fața localului amintit, care au fugit pe acoperișul imobilului în momentul în care inculpații H.V.C. și A.I.C. și ceilalți ocupanți au coborât din autoturism, în intenția de a aplica o corecție fizică exemplară celor două părți vătămate pentru incidentele anterioare legate de achiziționarea radiocasetofonului, au acționat în consens după cum urmează: - inculpatul A.I.C. i-a spus coinculpatului H.V.C. “ uite-i C. ” și au pornit amândoi în urmărirea victimelor pe acoperișul complexului A., coinculpatul A.I.C. fiind înarmat cu o bată de baseball pe care a luat-o din portbagajul autoturismului H.V.C., acțiune observată și încuviințată de acesta din urmă după care au coborât pe țeava de gaze în curtea interioară a SC R. SA Brașov unde au descoperit ascunse cele două victime iar apoi; - coinculpatul A.I.C.

a aplicat o lovitură cu bâta în cap părții vătămate M.R. după care a fost lovită cu pumnii și picioarele numai de către inculpatul H.V.C. - între timp celălalt coinculpat aplica lovituri repetate în cap și peste corp cu bâta de baseball părții vătămate M.G. care a căzut la pământ - iar în continuare, ambii inculpați au lovit doar victima M.G., inculpatul H.V.C. cu picioarele, iar coinculpatul A.I.C. cu bata după care și coinculpatul H.V.C. a luat bâta de la celălalt coinculpat si a lovit cu aceasta la rândul său victima în cap după care coinculpații s-au întors la mașina unde îi așteptau martorii anterior indicați față de care au comentat cele întâmplate folosind expresii de genul "ce le-am dat!". După plecarea inculpaților victima M.R.

a reușit să se ridice de la pământ, constatând că prietenul său M.G. se afla într-o stare gravă și a solicitat ajutor, fiind transportați imediat la spital, unde victima M.G., aflată în stare de comă profundă - în pofida intervențiilor medicale de specialitate - a decedat a doua zi în jurul orei 13,00. Situația de fapt sus menționată a fost întemeiată pe probele în acuzare strânse la urmărirea penală - confirmate în totalitate la cercetarea judecătorească - respectiv: procesul verbal de sesizare - fila 13, proces verbal de cercetare la fața locului din data de 19 noiembrie 2006 [încheiat cu participarea nemijlocită a făptuitorului H.V.C. care a declarat cu această ocazie potrivit consemnărilor din cuprinsul procesului verbal că „în noaptea de 19 noiembrie 2006 orele 14 - 14,30 împreună cu A.I.C.

în curtea interioară a complexului au agresat lovind cu pumnii și picioarele, respectiv cu o bată de baseball în zona capului pe M.G.) au lovit cu pumnii și picioarele pe M.R.] - filele 14-49, fișe identificare victimă - fila 53, acte medicale privind diagnosticul la internare al victimei M.G. și părții vătămate M.R. - filele 54-60, raport de constatare medico-legală autopsie - filele 64-70, declarații ale părților civile B.M., M.V. - filele 73-76, identificarea părții vătămate M.R. - fila 105, raport de constatare medico-legală privind partea vătămată M.R. - fila 106, declarație parte civilă M.R.

- filele 107-110, raport de constatare tehnico-științifică privind detecția psihologică a comportamentului simulat privind pe cei doi inculpați - filele 129-137, raport de expertiză criminalistică de natură dactiloscopică - filele 138-148, raport de expertiză criminalistică de natură traseologică - filele 149-175, declarațiile martorilor S.M.E., B.C., B.A.V., C.S., T.E., P.M.M., B.C. și V.S. - filele 163-178]. Cu ocazia primei declarații făcute în condițiile art. 70 alin. (4) C. proc. pen. la aceiași dată de 19 noiembrie 2006 inculpatul H.V.C. a recunoscut de asemenea că „R.

avea în mână o bâtă de baseball pe care am recunoscut-o ca fiind de la mine din mașină (.) a coborât primul în curte și până să cobor și eu am văzut că l-a lovit o dată pe D. cu bata de baseball, acesta căzând jos (.) eu i-am dat câțiva pumni lui D. iar R. îi aplica cu bâta de baseball lovituri pe tot corpul celui de al doilea după care i-a maid at câteva și lui D., cei doi bătuți fiind pe jos unul lângă altul. Ulterior, ascultați în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești cu respectarea garanțiilor procesuale privind asigurarea dreptului la apărare prevăzute de art. 6, art. 70 alin. (2), (3) și art. 171 C. proc. pen., inculpatul H.V.C. a retractat parțial cele relatate inițial, recunosând numai faptul că a aplicat lovituri fizice de intensitate scăzută cu pumnii si picioarele părții vătămate M.R.

- iar coinculpatul A.I.C. că a exercitat acte de agresiune, inclusiv folosind bâta de baseball, împreună cu inculpatul H.V.C., doar asupra victimei M.G. [ “ în timp ce eu îl loveam cu bâta pe B., C. îl lovea cu pumnii și cu picioarele pe unde apuca"] - susțineri în apărare înlăturate ca nesincere în raport cu celelalte mijloace de probă în acuzare anterior arătate, cu referire specială la declarațiile constante ale părții vătămate M.R., care a arătat că a fost lovit inițial de inculpatul A.I.C.

cu bâta, iar în continuare cu pumnii și picioarele și de către coinculpatul H.V.C., până a căzut la pământ [„precizez că în urma loviturilor eu am văzut negru în fața ochilor și am căzut însă apoi mi-am revenit și de teamă să nu mai fiu lovit pentru că, C. mă lovea în continuare mi-am pus geaca pe față și vedeam pe sub ea ce se întâmplă"]. În drept, faptele ilicite sus-menționate săvârșite împreună de cei doi inculpați s-a apreciat de către instanță a realiza elementele constitutive ale infracțiunilor de omor și tentativă la omor prevăzute de art. 174 C. pen. și respectiv art. 20 rap. la art. 174 C. pen. - întrucât, lovind victima M.G. precum și partea vătămată M.R., cu pumnii și cu picioarele în toate zonele corpului în același timp cu coinculpatul A.I.C.

- care le-a aplicat lovituri cu bâta de basseball în cap, peste corp și membrele superioare/ inferioare - inculpatul H.V.C. deși nu a urmărit suprimarea vieții victimei a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat (ce a fost cu atât mai mult acceptat de către coinculpatul A.I.C., în raport de modalitatea de participare la agresiune a acestuia, anterior arătată). În considerarea argumentelor probatorii sus-menționate au fost respinse ca neîntemeiate cererile in baza art. 334 C. proc. pen. pentru schimbarea încadrării juridice a faptelor din omor in lovituri cauzatoare de moarte, iar din tentativa la omor in lovire sau alte violente - coinculpatul A.I.C. - respectiv din tentativa la omor în lovire sau alte violențe ori achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc.

pen. pe motiv că nu a participat la agresiunea împotriva victimei M.G., inculpatul H.V.C. La individualizarea pedepselor prima instanță a avut în vedere în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret ridicat al faptelor de agresiune reținute în sarcina inculpaților în raport de modalitatea, împrejurările în care au fost comise și urmările acestora precum și datele pozitive ce au caracterizat persoana și conduita procesuală a inculpaților, evidențiate în stabilirea cuantumului pedepselor către minimul legal special prevăzut de lege. 2. Împotriva sentinței penale nr. 99/ S din 27 august 2008 au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpații H.V.C.

și A.I.C. Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov a susținut în esență că sentința penală atacată este nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte: omisiunea stabilirii de către prima instanță a pedepsei rezultante executabile de către inculpatul A.I.C. în urma revocării suspendării condiționate sub supraveghere și a grațierii unei pedepse aplicate prin sentința penală nr. 342/2004 a Tribunalului Brașov; greșita încadrare juridică a faptelor susținându-se că încadrarea juridică corectă este aceea de omor deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 176 lit. b) C. pen. în sarcina ambilor inculpați și a cuantumului relativ redus al pedepselor aplicate celor doi inculpați în raport de circumstanțele concrete în care au acționat, de vârsta victimelor, de circumstanțele personale ale inculpaților și de atitudinea lor procesuală.

Inculpatul H.V.C. a solicitat în principal desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru vicii de procedură sancționate cu nulitate absolută - întrucât în compunerea completului de judecată ce a soluționat cauza penală în fond a intrat un judecător incompatibil, în raport cu dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a) teza finală raportat la 47 alin. (2) C. proc. pen. [a dispus repetat menținerea arestării sale preventive pe parcursul judecării cauzei în primă instanță, exprimându-și astfel anterior părerea cu privire la soluția de condamnare adoptată ulterior în cauză] - iar, în subsidiar, prin rejudecarea cauzei de către instanța de apel, să se dispună schimbarea încadrării juridice din tentativă la omor în lovire în ceea ce privește violențele fizice exercitate de acesta împotriva părții vătămate M.R.

respectiv achitarea sub aspectul săvârșirii și a infracțiunii de omor întrucât nu a participat - alături de celalalt coinculpat - la agresiunea fizică ce a cauzat decesul victimei M.G. [cerere de achitare în a cărei susținere a invocat și nulitatea procesului verbal de cercetare a locului faptei și declarației făcute în data de 19 noiembrie 2006 pe considerentele că nu a făcut declarații în fața procurorului cu ocazia încheierii procesului verbal amintit / declarația olografă reprezintă un act premergător ce nu a fost consemnat într-un proces verbal în conformitate cu dispozițiile art. 224 C. proc. pen.] și / sau reducerea pedepselor prin reaprecierea criteriilor de individualizare din art. 72 C. pen.

[este infractor primar, încadrat în muncă, a avut o atitudine sinceră și cooperantă în legătură cu participarea sa la activitatea infracțională, dedusă judecății în cauză]. Inculpatul A.C. a solicitat în principal achitarea sa pentru infracțiunea de tentativă la omor a cărei victimă a fost M.R. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. iar în subsidiar reducerea pedepselor aplicate în considerarea conduitei procesuale sincere avute pe parcursul procesului penal și a afecțiunilor sănătății prezentate astfel cum acestea rezultă din actele medico-legale si medicale aflate la dosar. Instanța de apel, verificând sentința atacată în raport cu motivele invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept deduse judecății - potrivit dispoziilor art. 363 C. proc.

pen. - a constatat următoarele: - prima instanță a respectat cu ocazia judecării cauzei toate normele de procedură în materie, judecătorul, care a fost același pe aproape toată durata procesului (asigurându-se astfel principiul continuității), a administrat în mod nemijlocit materialul probatoriu propus prin actul de sesizare instanței și cel propus de părți pe care l-a considerat relevant dând dovadă de imparțialitate, astfel încât criticile aduse în acest sens în apel ca argumente pentru pronunțarea unei decizii de desființare a sentinței apelate și trimiterii cauzei pentru rejudecare, sunt nefondate; împrejurarea că același judecate! sesizat cu judecarea cauzei în primă instanță, a menținut în mod sistematic timp de aproape un an de zile măsura arestării preventive a inculpaților, nu reprezintă un motiv de incompatibilitate potrivit dispozițiilor art. 48 și 49 C. proc.

pen.; nici împrejurarea lipsei înregistrărilor unora dintre ședințele de judecată la care au avut loc administrări de probe în fața Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, nu poate fi reproșată judecătorului fondului, iar audierea înregistrărilor comunicate instanței de apel de către Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov referitoare la modalitatea de desfășurare a unora dintre ședințele de judecată în prezenta cauză, nu au relevat aspecte care să conducă la concluzia că judecătorul de la fond ar fi fost părtinitor, că ar fi consemnat doar aspectele prezentate de martori defavorabile inculpaților sau că ar fi încălcat drepturi procesuale ale inculpaților; ca atare, în raport de cele expuse s-a constatat că încheierea pronunțată de către Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov la data de 24 ianuarie 2008 prin care s-a respins cererea de recuzare a judecătorului investit cu soluționarea cauzei în fond - atacată odată cu hotărârea pronunțată în cauză -este legală și temeinică, iar motivul de apel al inculpatului H.V.C.

care viza desființarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe este nefondat. - procesul verbal de cercetare la fața locului și declarația olografă din 19 noiembrie 2006 reprezintă acte de urmărire penală valabil încheiate în conformitate cu dispoziile legale în acest sens din art. 69, 70 și respectiv 129, 131 C. proc. pen. (cu excepția consemnărilor din cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fața locului în legătură cu derularea agresiunii din noaptea de 18, 19 noiembrie 2006 și contribuția celor doi participanți la actele de violență exercitate împotriva părților vătămate, ce au fost înlăturate ca inexistente la momentul respectiv pe baza relatărilor martorilor asistenți, făcute la cercetarea judecătorească); - constatările în fapt făcute de prima instanță referitoare la lovirea victimei M.G.

și a părții vătămate M.R. cu bâta de baseball de către coinculpatul H.V.C. au fost înlăturate în cauză - cu motivarea a nu fi dovedite, prin reaprecierea materialului probator administrat - de către instanța de apel (în baza examenului propriu a elementelor de fapt în acuzare relevate prin mijloacele de probă administrate pe parcursul întregului proces penal, aceeași instanță a modificat situația de fapt și cu privire la inculpatul A.I.C. reținând că acesta a lovit și partea vătămată M.R.

atât cu pumnii și picioarele cât și cu bâta de baseball); - împrejurări de fapt relevante în cauză în opinia instanței de apel - prin reprecierea probelor administrate - s-a considerat a fi și faptul că inculpații și victimele se cunoșteau anterior, relațiile dintre ei fiind încordate pe fondul amenințărilor proferate de victime la adresa inculpaților [constatările în fapt sus-menționate neafectând însă încadrarea juridică dată activității infracționale comisă în participație de către cei doi inculpați precum și celelalte rezolvări juridice adiacente soluționării în fond a acțiunii penale de către prima instanță]; - s-a constatat de asemenea a fi întemeiate criticile de nelegalitate formulate de procuror privind omisiunea stabilirii unei pedepse rezultante pentru inculpatul A.I.C.

și a omisiunii aplicării față de același inculpat a măsurii de siguranță prev. de art. 113 C. pen. În consecință, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 23/AP din 17 aprilie 2009 în conformitate cu art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și a desființat parțial sentința pentru nelegalitate numai cu privire la omisiunea stabilirii unei pedepse rezultante pentru inculpatul A.I.C. și a omisiunii aplicării față de același inculpat a măsurii de siguranță prev. de art. 113 C. pen. iar în rejudecare în limitele amintite: - a menținut dispoziția primei instanțe de revocare în baza art. 864 C. pen.

rap. la art. 83 C. pen. a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A.I.C. prin sentința penală nr. 342/ S din 25 iunie 2004 a Tribunalului Brașov și a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare devenită executabilă, repunând în individualitatea lor cele două pedepse componente a câte 2 ani închisoare; a menținut dispoziția primei instanțe de revocare în baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 a grațierii pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 342/ S din 25 iunie 2004; în baza art. 33 lit. a) rap la art. 34 lit. b) C. pen.

a contopit cele două pedepse a câte 2 ani închisoare devenite executabile urmare a revocării suspendării executării sub supraveghere cu pedeapsa de 1 an închisoare devenită executabilă urmare a revocării grațierii și a dispus executarea pedepsei celei mai grele de 2 ani închisoare în cumul aritmetic cu pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare aplicată de către prima instanță pentru infracțiunile deduse judecății astfel încât în final inculpatul A.I.C. s-a decis să execute o pedeapsă rezultantă de 14 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 6 ani; - în baza art. 112 lit. a) rap. la art. 113 C. pen.

a fost aplicată inculpatului A.I.C. măsura de siguranță a obligării la tratament medical, pe o durată nedeterminată, până la însănătoșirea inculpatului iar în conformitate cu dispozițiile art. 383 C. proc. pen a fost dedusă starea de arest a inculpatului A.I.C., de la data de 27 august 2008 până în prezent fiind menținută starea de arest preventiv a acestuia, precum și celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Apelurile declarate în cauză de inculpații H.V.C. și A.I.C. au fost respinse ca nefondate în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. 3. Împotriva Deciziei penale nr. 23/AP din 17 aprilie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, au declarat în termen recursuri inculpații A.I.C.

și H.V.C. Inculpatul - recurent A.I.C. a criticat decizia pentru nelegalitate și netemeinicie - corespunzător cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17 și 14 C. proc. pen. - cu solicitarea în principal de a se dispune schimbarea încadrărilor juridice a faptelor (din omor în lovituri cauzatoare de moarte, iar din tentative la omor în lovire sau alte violențe) iar în subsidiar reducerea pedepselor în considerarea în special a afecțiunilor sănătății dovedite cu actele medicale aflate la dosar, prin reaprecierea aplicării în cauză a criteriilor de individualizare din art. 72 și urm. C. pen. Coinculpatul - recurent H.V.C. a criticat de asemenea Decizia penală nr. 23/AP din 17 aprilie 2009, pentru nelegalitate și netemeinicie- corespunzător cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 3, 17, 18 și 14 C. proc.

pen. - cu solicitarea in principal de a se dispune casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță întrucât în compunerea completului de judecata ce a soluționat cauza penală în fond a intrat un judecător incompatibil în raport cu dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a) teza finală rap. la art. 47 alin. (2) C. proc. pen. [a dispus repetat menținerea arestării sale preventive pe parcursul judecării cauzei în primă instanță] iar în subsidiar prin rejudecarea cauzei de către instanța de recurs să se dispună schimbarea încadrării juridice din tentativa la omor în lovire in ceea ce privește violențele fizice exercitate de acesta împotriva părții vătămate M.R. / respectiv achitarea sub aspectul săvârșirii și a infracțiunii concurente de omor întrucât nu a participat -alături de celalalt coinculpat - la agresiunea fizica ce a cauzat decesul victimei M.G.

și /sau atenuarea tratamentului sancționator prin reaprecierea criteriilor de individualizare din art. 72 C. pen. [este infractor primar, încadrat în muncă, a avut o atitudine sincera și cooperantă în legătură cu participarea sa la activitatea infracțională, dedusă judecății în cauză]. Premergător dezbaterii recursurilor -luându-se act și de faptul că nu s-au invocat excepții ori formulat alte cereri prealabile inclusiv administrarea de probe noi ori completarea celor existente la dosar - s-a procedat la ascultarea inculpaților, ce au reiterat susținerile alcătuind motivele actuale de casare, în conformitate cu dispozițiile art. 385 14 alin. (1) C. proc. pen. Verificând decizia atacată pe baza lucrărilor și materialului probator aflat în dosarul cauzei, în raport cu motivele de casare invocate de inculpații - recurenți, cât și din oficiu – potrivit dispozițiilor art. 385 6 rap.

la art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. - se constata următoarele: I. Existența cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 3 C. proc. pen. invocat de către inculpatul H.V.C., pentru argumentele arătate în decizia atacată, a căror repetare se apreciază a nu mai fi necesara este nefondat. II. Existența coautoratului, ca formă a participației penale în sensul dispozițiilor art. 24 rap.

la art. 23 C. pen., impune cu necesitate și în mod cumulativ ca: - activitatea coautorilor să fie îndreptată împotriva aceluiași obiect juridic, adică să lezeze aceleași relații sociale ocrotite prin incriminarea faptei ca infracțiune; - participanții să săvârșească în mod nemijlocit, împreună, fapta prevăzută de legea penala (în caz de coautorat nu este nevoie ca fiecare participant sa fi comis neapărat o activitate materială care să acopere în întregime latura obiectivă a infracțiunii, întrucât actele coautorilor se completează reciproc în cadrul activității materiale, indivizibile de săvârșire a faptei penale); - legătura subiectivă dintre coautori (în caz de coautorat se cere ca toți participanții să acționeze cu aceiași formă de vinovăție).

Este stabilit in cauza - în care sens exista și recunoașterea parțială a acestora - faptul că în noaptea de 18/19 noiembrie 2006 coinculpații H.V.C. și A.I.C., în baza hotărârii infracționale luată în comun, au urmărit victimele pe acoperișul complexului A. până în curtea interioară a SC R. SA loc în care: a) inițial inculpatul A.I.C. a lovit partea vătămată M.R. cu bâta de basseball în cap care a căzut la pământ, după care partea vătămată amintită a fost lovită cu pumnii și picioarele de către coinculpatul H.V.C., coinculpatul A.I.C. aplicând lovituri repetate cu bâta de basseball în cap și peste corp victimei M.G. care a căzut de asemenea la pământ iar; b) în continuare, ambii inculpați au lovit victima M.G., inculpatul A.I.C.

cu bâta și picioarele iar celălalt inculpat cu pumnii și picioarele; c) în final, inculpatul A.I.C. a aplicat lovituri cu picioarele părții vătămate M.R., după care au părăsit locul faptei, lăsând cele două victime căzute la pământ inconștiente, agresiune fizică în urma căreia a rezultat decesul în perioada imediat următoare în secția de reanimare a Spitalului Județean Brașov în jurul orelor 13 la data de 19 noiembrie 2006 a victimei M.G. / cauzarea părții vătămate M.R.

de leziuni in zona fronto temporală stângă, pe fața posterioară a brațului stâng în 1/3 inferioară și la nivelul cotului stăng, leziuni traumatice care s-au putut produse prin lovire cu un corp dur posibil corp dur alungit-băta de baseballunecesitănd 5-6 zile îngrijiri medicale potrivit raportului de constatare legală din 22 noiembrie 2006 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov, fiind realizate astfel - dată fiind intenția de a ucide în considerarea materialității actelor de agresiune sus-menționate - elementele constitutive ale infracțiunilor de omor și tentativă la omor prev.de art. 174 și respectiv art. 20 rap. la art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (fiind nejustificate astfel cererile inculpaților de schimbare a încadrărilor juridice a faptelor ori achitare în baza art. 10 lit. c) C. proc.

pen.). Ca atare sunt nefondate și cererile inculpaților privind existenta în cauză a cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18 și 17 C. proc. pen. III. Pedepsele de bază principale și complementare aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de omor și tentativă la omor, comise la data și în împrejurările anterior arătate în cuantum de 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 7 ani și respectiv 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durat de 3 ani, precum și pedeapsa principală rezultantă de 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

pe durata de 7 ani în cazul inculpatului H.V.C. 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 6 ani respectiv 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 2 ani precum și pedeapsa principală rezultantă de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 6 ani în cazul coinculpatului A.I.C. - la care se adaugă separat și consecințele revocării suspendării condiționate pentru condamnarea anterioara la pedeapsa de 2 ani închisoare - se afla în deplină concordanță cu prevederile art. 72 și urm. C. pen., fiind nejustificată reducerea acestora și implicit reținerea în cauză și a cazului de casare prevăzut de art. 385 14 C. proc.

pen. În consecință, dată fiind legalitatea/temeinicia și a celorlalte rezolvări juridice pe latura penală și civilă adoptate în cauză de instanțele anterioare, recursurile inculpaților se vor respinge ca nefondate potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În baza art. 88 C. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului A.I.C., timpul arestării preventive de la 19 noiembrie 2006 la 3 noiembrie 2009, constată că inculpatul recurent H.V.C. a fost arestat preventiv în perioada 19 noiembrie 2006 - 21 decembrie 2007. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul inculpat A.I.C. la 300 lei iar coinculpatul recurent H.V.C. la suma de 200 lei, cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.I.C. și H.V.C. împotriva Deciziei penale nr. 23/AP din 17 aprilie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului A.I.C., timpul arestării preventive de la 19 noiembrie 2006 la 3 noiembrie 2009. Constată că inculpatul recurent H.V.C. a fost arestat preventiv în perioada 19 noiembrie 2006 -21 decembrie 2007. Obligă recurentul inculpat A.I.C. să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Obligă recurentul inculpat H.V.C. să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.