ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3602/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3602/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Deliberând asupra recursurilor de față pe baza
lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov prin
sentința penală nr. 99/S din 27 august 2008 dată în Dosar nr. 660/1372/2006
soluționând în fond cauza penală în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin.
(2) C. proc. pen. a hotărât următoarele:
a) respingerea ca neîntemeiate a cererilor, în baza art.
334 C. proc. pen., privind schimbarea încadrării juridice a faptelor, formulate
de coinculpații în cauză H.V.C. și A.I.C. din infracțiunea de tentativă de omor
prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în
infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (1) sau (2)
C. pen.;
b) condamnarea coinculpaților H.V.C. și A.I.C. pentru
săvârșirea, în participație, în calitate de coautori, a infracțiunilor concurente
de omor victimă M.G. și tentativă la omor (împotriva părții vătămate M.R.),
prevăzute de art. 174 alin. (1) C. pen. și art. 20 raportat la art. 174 alin. (1)
C. pen. la pedepsele de 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 7 ani
și respectiv 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 3 ani, dispunându-se în
final prin contopire în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art.
35 C. pen. să execute ca pedeapsă rezultantă pedeapsa cea mai grea de 13 ani
închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 7 ani, coinculpatul H.V. respectiv la
pedepsele de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 6 ani și,
respectiv 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 2 ani, dispunându-se în
final prin contopire în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art.
35 C. pen. să execute ca pedeapsă rezultantă pedeapsa cea mai grea de 12 ani
închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 6 ani inculpatul A.I.C. la care s-au
adăugat în cumul aritmetic pedepsele de 2 ani închisoare aplicată prin sentința
penală nr. 342/ S din 25 iunie 2004 a Tribunalului Brașov, rămasă definitivă
prin Decizia penală nr. 3027 din 13 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, pentru care a fost revocată suspendarea executării sub supraveghere
potrivit art. 864 C. pen. raportat la art. 83 C. pen., și respectiv 1 an
închisoare, prin revocarea grațierii condiționate aplicată prin aceeași
sentință sus menționată].
Conform art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. pe durata
executării pedepselor principale, ambilor inculpați le-a fost interzisă și
exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a respins cererea
procurorului privind revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi
localitatea Brașov privind pe inculpatul H.V.C.
În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen. s-a scăzut
din durata pedepsei principale rezultante a închisorii aplicate inculpaților
timpul reținerii din data de 19 noiembrie 2006 și al arestării preventive
începând cu data de 20 noiembrie 2006 și până la data de 21 decembrie 2007
inclusiv pentru inculpatul H.V.C. respectiv timpul reținerii din data de 19
noiembrie 2006 și al arestării preventive începând cu data de 20 noiembrie 2006
și până la zi pentru coinculpatul A.I.C.
Conform art. 350 C. proc. pen. s-a menținut arestarea
preventivă a inculpatului A.I.C., deținut în baza mandatului de arestare
preventivă nr. 77 din 20 noiembrie 2006 emis de Tribunalul pentru Minori și
Familie Brașov.
În conformitate cu dispozițiile art. 346 C. proc.
pen. raportat la art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ. a fost admisă acțiunea
civilă formulată în cauză de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență
Brașov și în consecință au fost obligați inculpații H.V.C. în solidar cu
inculpatul A.I.C. să plătească acesteia suma de 418,95 lei cu titlu de
despăgubiri civile, reprezentând valoarea prestațiilor medico-sanitare acordate
părții vătămate M.G.
În temeiul dispozițiilor art. 346 C. proc. pen.
raportat la art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ. a fost admisă acțiunea civilă
formulată în cauză de partea civilă M.R., asistată de reprezentanți legali M.R.
senior și M.L. și în consecință au fost obligați inculpații H.V.C. în solidar
cu inculpatul A.I.C. să plătească acesteia suma de 10.000 lei cu titlu de daune
morale (iar în baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998, art. 999 și art.
1003 C. civ. a fost admisă în parte și acțiunea civilă formulată în cauză de
părțile civile B.M. și M.V. și în consecință au fost obligați inculpații H.V.C.
în solidar cu inculpatul A.I.C. să plătească acestora suma de 1676,6 lei cu
titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli înmormântare fiind respins
restul pretențiilor părții civile amintite).
În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. au
fost obligați inculpații H.V.C. la plata sumei de 1200 lei, iar inculpatul A.I.C.
la plata sumei de 1600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Hotărând rezolvarea acțiunilor penale prin condamnare
în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. prima instanță
a reținut că învinuirile deduse judecății prin rechizitoriul nr. ll3/MF/P/2006
din 14 decembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori si
Familie Brașov constând în aceea că în noaptea de 18/19 noiembrie 2006
coinculpații H.V.C. si A.I.C. - pe fondul unor divergențe anterioare dintre
inculpatul H.V.C. și victima M.G. în legătură cu achiziționarea de la victimă a
unui radiocasetofon și achitarea prețului acestuia - au urmărit victimele pe
acoperișul complexului A. pană în curtea interioară a SC R. SA loc în care
inculpatul H.V.C. a lovit cu pumnii și picioarele pe victima M.R. care a căzut
la pământ / iar concomitent coinculpatul A.I.C. a aplicat lovituri cu bâta de
baseball asupra capului victimei M.G. - după care victimele fiind căzute la pământ
ambii inculpați le-au lovit cu pumnii și picioarele cât și cu bâta de baseball
care a fost preluată de către inculpatul H.V.C. de către celălalt inculpat,
agresiune fizică în urma căreia a rezultat: a) decesul în perioada imediat
următoare în secția de reanimare a Spitalului Județean Brașov în jurul orelor
13 la data de 19 noiembrie 2006 a victimei M.G. [în conexiune cu incriminarea
din art. 174 C. pen. privind infracțiunea de omor] și respectiv; b) cauzarea
părții vătămate M.R. de "leziuni in zona fronto temporală stângă, pe fața
posterioară a brațului stâng în 1/3 inferioară și la nivelul cotului stâng,
leziuni traumatice care s-au putut produse prin lovire cu un corp dur posibil
corp dur alungit-bâta de baseball" necesitănd 5-6 zile îngrijiri medicale
potrivit raportului de constatare legală din 22 noiembrie 2006 întocmit de
Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov [în conexiune cu incriminarea din art.
20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen.] au existat ca atare fiind comise cu
intenția de a ucide, corespunzător elementelor constitutive ale infracțiunilor
sus-menționate, săvârșite în participație în calitate de coautori de cei doi
inculpați, în următoarele împrejurări de fapt:
Victima M.G., cât și partea vătămată M.R. erau
persoane care își duceau viața în zona Complexului A. din municipiul Brașov,
cerșind sau desfășurând munci ocazionale cum ar fî spălatul autoturismelor sau
colectarea de fier vechi; deseori dormeau pe terasa discotecii N.P. situată în
aceiași zonă unde își amenajaseră un loc de dormit.
Cu câteva zile înainte de evenimentele ce au avut loc
în noaptea de 18/19 noiembrie 2006 inculpatul H.V.C. a cumpărat de la victima M.G.
un radiocasetofon pe care a refuzat însă a-i achita suma solicitată cu titlu de
preț de 1.300.000 lei, din care a fost remisă doar suma de 100 lei, întrucât
bănuia că acest bun era furat; inculpatul A.l.C. a luat cunoștință de la
coinculpatul H.V.C. de situația amintită și demersurile repetate pe care le
făcea victima pentru încasarea diferenței de preț de 1.200.000 lei; la rândul
său și victima M.G. îi ceruse sprijin părții vătămate M.R. pentru încasarea
întregii sume de bani care aprecia că i se cuvine pentru radiocasetofonul
vândut de la inculpatul H.V.C.
În acest context, cu două zile înainte, partea
vătămată M.R. și victima M.G. împreuna cu o altă persoană rămasă neidentificată
l-au amenințat pe inculpatul H.V.C., prin intermediul vărului sau martorul S.M.E.
care conducea unul din autoturismele firmei de taximetrie ce aparținea
inculpatului H.V.C., că-i vor sparge geamurile autoturismului și că îl vor
”
aranja"
dacă nu li se dă suma de bani cuvenită; a doua seară, respectiv în data de 17
noiembrie 2006 în timp ce staționa cu taximetrul în aceeași zonă și inculpatul
H.V.C. a fost amenințat de cei trei, al căror
“
reprezentant"
se erijase a fi partea vătămată M.R. că îi vor sparge geamurile autoturismului
în contravaloarea părții din preț pe care nu le-o achitase urmare
achiziționării radiocasetofonului.
În seara următoare, 18 noiembrie 2006, inculpatul H.V.C.
însoțit de vărul său martorul S.M.E. s-au întâlnit cu inculpatul A.l.C. și au
plecat toți trei la discoteca H. unde au consumat băuturi alcoolice pană în
jurul orelor 4 dimineața, când au părăsit localul amintit cu autoturismul
inculpatului H.V.C. condus de martorul S.M.E., în care au urcat și martorii B.C.,
C.S. și B.A.V.; în drum spre locuința inculpatului H.V.C, deși traseul normal nu
includea itinerariul amintit, au oprit autoturismul în fața discotecii N.P., luând
act de prezența victimei M.G. și a părții vătămate M.R. în fața localului
amintit, care au fugit pe acoperișul imobilului în momentul în care inculpații
H.V.C. și A.I.C. și ceilalți ocupanți au coborât din autoturism, în intenția de
a aplica o corecție fizică exemplară celor două părți vătămate pentru incidentele
anterioare legate de achiziționarea radiocasetofonului, au acționat în consens
după cum urmează:
- inculpatul A.I.C. i-a spus coinculpatului H.V.C.
“
uite-i
C.
”
și au pornit amândoi în urmărirea victimelor pe
acoperișul complexului A., coinculpatul A.I.C. fiind înarmat cu o bată de
baseball pe care a luat-o din portbagajul autoturismului H.V.C., acțiune
observată și încuviințată de acesta din urmă după care au coborât pe țeava de
gaze în curtea interioară a SC R. SA Brașov unde au descoperit ascunse cele
două victime iar apoi;
- coinculpatul A.I.C. a aplicat o lovitură cu bâta în
cap părții vătămate M.R. după care a fost lovită cu pumnii și picioarele numai
de către inculpatul H.V.C. - între timp celălalt coinculpat aplica lovituri
repetate în cap și peste corp cu bâta de baseball părții vătămate M.G. care a
căzut la pământ - iar în continuare, ambii inculpați au lovit doar victima M.G.,
inculpatul H.V.C. cu picioarele, iar coinculpatul A.I.C. cu bata după care și
coinculpatul H.V.C. a luat bâta de la celălalt coinculpat si a lovit cu aceasta
la rândul său victima în cap după care coinculpații s-au întors la mașina unde
îi așteptau martorii anterior indicați față de care au comentat cele întâmplate
folosind expresii de genul "ce le-am dat!".
După plecarea inculpaților victima M.R. a reușit să
se ridice de la pământ, constatând că prietenul său M.G. se afla într-o stare
gravă și a solicitat ajutor, fiind transportați imediat la spital, unde victima
M.G., aflată în stare de comă profundă - în pofida intervențiilor medicale de
specialitate - a decedat a doua zi în jurul orei 13,00.
Situația de fapt sus menționată a fost întemeiată pe
probele în acuzare strânse la urmărirea penală - confirmate în totalitate la
cercetarea judecătorească - respectiv: procesul verbal de sesizare - fila 13,
proces verbal de cercetare la fața locului din data de 19 noiembrie 2006 [încheiat
cu participarea nemijlocită a făptuitorului H.V.C. care a declarat cu această
ocazie potrivit consemnărilor din cuprinsul procesului verbal că „în noaptea de
19 noiembrie 2006 orele 14 - 14,30 împreună cu A.I.C. în curtea interioară a
complexului au agresat lovind cu pumnii și picioarele, respectiv cu o bată de
baseball în zona capului pe M.G.) au lovit cu pumnii și picioarele pe M.R.] -
filele 14-49, fișe identificare victimă - fila 53, acte medicale privind
diagnosticul la internare al victimei M.G. și părții vătămate M.R. - filele
54-60, raport de constatare medico-legală autopsie - filele 64-70, declarații
ale părților civile B.M., M.V. - filele 73-76, identificarea părții vătămate M.R.
- fila 105, raport de constatare medico-legală privind partea vătămată M.R. -
fila 106, declarație parte civilă M.R. - filele 107-110, raport de constatare
tehnico-științifică privind detecția psihologică a comportamentului simulat
privind pe cei doi inculpați - filele 129-137, raport de expertiză
criminalistică de natură dactiloscopică - filele 138-148, raport de expertiză
criminalistică de natură traseologică - filele 149-175, declarațiile martorilor
S.M.E., B.C., B.A.V., C.S., T.E., P.M.M., B.C. și V.S. - filele 163-178]. Cu
ocazia primei declarații făcute în condițiile art. 70 alin. (4) C. proc. pen.
la aceiași dată de 19 noiembrie 2006 inculpatul H.V.C. a recunoscut de asemenea
că „R. avea în mână o bâtă de baseball pe care am recunoscut-o ca fiind de la
mine din mașină (.) a coborât primul în curte și până să cobor și eu am văzut
că l-a lovit o dată pe D. cu bata de baseball, acesta căzând jos (.) eu i-am
dat câțiva pumni lui D. iar R. îi aplica cu bâta de baseball lovituri pe tot
corpul celui de al doilea după care i-a maid at câteva și lui D., cei doi
bătuți fiind pe jos unul lângă altul.
Ulterior, ascultați în cursul urmăririi penale și
cercetării judecătorești cu respectarea garanțiilor procesuale privind
asigurarea dreptului la apărare prevăzute de art. 6, art. 70 alin. (2), (3) și art.
171 C. proc. pen., inculpatul H.V.C. a retractat parțial cele relatate inițial,
recunosând numai faptul că a aplicat lovituri fizice de intensitate scăzută cu
pumnii si picioarele părții vătămate M.R. - iar coinculpatul A.I.C. că a
exercitat acte de agresiune, inclusiv folosind bâta de baseball, împreună cu
inculpatul H.V.C., doar asupra victimei M.G. [
“
în timp ce eu
îl loveam cu bâta pe B., C. îl lovea cu pumnii și cu picioarele pe unde
apuca"] - susțineri în apărare înlăturate ca nesincere în raport cu
celelalte mijloace de probă în acuzare anterior arătate, cu referire specială
la declarațiile constante ale părții vătămate M.R., care a arătat că a fost
lovit inițial de inculpatul A.I.C. cu bâta, iar în continuare cu pumnii și
picioarele și de către coinculpatul H.V.C., până a căzut la pământ [„precizez
că în urma loviturilor eu am văzut negru în fața ochilor și am căzut însă apoi
mi-am revenit și de teamă să nu mai fiu lovit pentru că, C. mă lovea în
continuare mi-am pus geaca pe față și vedeam pe sub ea ce se întâmplă"].
În drept, faptele ilicite sus-menționate săvârșite
împreună de cei doi inculpați s-a apreciat de către instanță a realiza
elementele constitutive ale infracțiunilor de omor și tentativă la omor
prevăzute de art. 174 C. pen. și respectiv art. 20 rap. la art. 174 C. pen. -
întrucât, lovind victima M.G. precum și partea vătămată M.R., cu pumnii și cu
picioarele în toate zonele corpului în același timp cu coinculpatul A.I.C. -
care le-a aplicat lovituri cu bâta de basseball în cap, peste corp și membrele
superioare/ inferioare - inculpatul H.V.C. deși nu a urmărit suprimarea vieții
victimei a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat (ce a fost cu
atât mai mult acceptat de către coinculpatul A.I.C., în raport de modalitatea
de participare la agresiune a acestuia, anterior arătată).
În considerarea argumentelor probatorii
sus-menționate au fost respinse ca neîntemeiate cererile in baza art. 334 C.
proc. pen. pentru schimbarea încadrării juridice a faptelor din omor in
lovituri cauzatoare de moarte, iar din tentativa la omor in lovire sau alte
violente - coinculpatul A.I.C. - respectiv din tentativa la omor în lovire sau
alte violențe ori achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. pe motiv că
nu a participat la agresiunea împotriva victimei M.G., inculpatul H.V.C.
La individualizarea pedepselor prima instanță a avut
în vedere în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., gradul de pericol
social concret ridicat al faptelor de agresiune reținute în sarcina
inculpaților în raport de modalitatea, împrejurările în care au fost comise și
urmările acestora precum și datele pozitive ce au caracterizat persoana și
conduita procesuală a inculpaților, evidențiate în stabilirea cuantumului
pedepselor către minimul legal special prevăzut de lege.
Împotriva sentinței penale nr. 99/ S din 27 august
2008 au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și
Familie Brașov și inculpații H.V.C. și A.I.C.
Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și
Familie Brașov a susținut în esență că sentința penală atacată este nelegală și
netemeinică sub următoarele aspecte: omisiunea stabilirii de către prima
instanță a pedepsei rezultante executabile de către inculpatul A.I.C. în urma
revocării suspendării condiționate sub supraveghere și a grațierii unei pedepse
aplicate prin sentința penală nr. 342/2004 a Tribunalului Brașov; greșita
încadrare juridică a faptelor susținându-se că încadrarea juridică corectă este
aceea de omor deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C.
pen. raportat la art. 176 lit. b) C. pen. în sarcina ambilor inculpați și a
cuantumului relativ redus al pedepselor aplicate celor doi inculpați în raport
de circumstanțele concrete în care au acționat, de vârsta victimelor, de
circumstanțele personale ale inculpaților și de atitudinea lor procesuală.
Inculpatul H.V.C. a solicitat în principal
desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță
pentru vicii de procedură sancționate cu nulitate absolută - întrucât în
compunerea completului de judecată ce a soluționat cauza penală în fond a intrat
un judecător incompatibil, în raport cu dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a)
teza finală raportat la 47 alin. (2) C. proc. pen. [a dispus repetat menținerea
arestării sale preventive pe parcursul judecării cauzei în primă instanță,
exprimându-și astfel anterior părerea cu privire la soluția de condamnare
adoptată ulterior în cauză] - iar, în subsidiar, prin rejudecarea cauzei de
către instanța de apel, să se dispună schimbarea încadrării juridice din
tentativă la omor în lovire în ceea ce privește violențele fizice exercitate de
acesta împotriva părții vătămate M.R. respectiv achitarea sub aspectul
săvârșirii și a infracțiunii de omor întrucât nu a participat - alături de
celalalt coinculpat - la agresiunea fizică ce a cauzat decesul victimei M.G. [cerere
de achitare în a cărei susținere a invocat și nulitatea procesului verbal de
cercetare a locului faptei și declarației făcute în data de 19 noiembrie 2006
pe considerentele că nu a făcut declarații în fața procurorului cu ocazia
încheierii procesului verbal amintit / declarația olografă reprezintă un act
premergător ce nu a fost consemnat într-un proces verbal în conformitate cu
dispozițiile art. 224 C. proc. pen.] și / sau reducerea pedepselor prin
reaprecierea criteriilor de individualizare din art. 72 C. pen. [este infractor
primar, încadrat în muncă, a avut o atitudine sinceră și cooperantă în legătură
cu participarea sa la activitatea infracțională, dedusă judecății în cauză].
Inculpatul A.C. a solicitat în principal achitarea sa
pentru infracțiunea de tentativă la omor a cărei victimă a fost M.R. în temeiul
art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. iar în subsidiar
reducerea pedepselor aplicate în considerarea conduitei procesuale sincere
avute pe parcursul procesului penal și a afecțiunilor sănătății prezentate
astfel cum acestea rezultă din actele medico-legale si medicale aflate la
dosar.
Instanța de apel, verificând sentința atacată în
raport cu motivele invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de
drept deduse judecății - potrivit dispoziilor art. 363 C. proc. pen. - a
constatat următoarele:
- prima instanță a respectat cu ocazia judecării
cauzei toate normele de procedură în materie, judecătorul, care a fost același
pe aproape toată durata procesului (asigurându-se astfel principiul
continuității), a administrat în mod nemijlocit materialul probatoriu propus
prin actul de sesizare instanței și cel propus de părți pe care l-a considerat
relevant dând dovadă de imparțialitate, astfel încât criticile aduse în acest sens
în apel ca argumente pentru pronunțarea unei decizii de desființare a sentinței
apelate și trimiterii cauzei pentru rejudecare, sunt nefondate; împrejurarea că
același judecate! sesizat cu judecarea cauzei în primă instanță, a menținut în
mod sistematic timp de aproape un an de zile măsura arestării preventive a
inculpaților, nu reprezintă un motiv de incompatibilitate potrivit
dispozițiilor art. 48 și 49 C. proc. pen.; nici împrejurarea lipsei
înregistrărilor unora dintre ședințele de judecată la care au avut loc
administrări de probe în fața Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, nu
poate fi reproșată judecătorului fondului, iar audierea înregistrărilor
comunicate instanței de apel de către Tribunalul pentru Minori și Familie
Brașov referitoare la modalitatea de desfășurare a unora dintre ședințele de
judecată în prezenta cauză, nu au relevat aspecte care să conducă la concluzia
că judecătorul de la fond ar fi fost părtinitor, că ar fi consemnat doar
aspectele prezentate de martori defavorabile inculpaților sau că ar fi încălcat
drepturi procesuale ale inculpaților; ca atare, în raport de cele expuse s-a
constatat că încheierea pronunțată de către Tribunalul pentru Minori și Familie
Brașov la data de 24 ianuarie 2008 prin care s-a respins cererea de recuzare a
judecătorului investit cu soluționarea cauzei în fond - atacată odată cu
hotărârea pronunțată în cauză -este legală și temeinică, iar motivul de apel al
inculpatului H.V.C. care viza desființarea hotărârii primei instanțe și
trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe este nefondat.
- procesul verbal de cercetare la fața locului și
declarația olografă din 19 noiembrie 2006 reprezintă acte de urmărire penală valabil
încheiate în conformitate cu dispoziile legale în acest sens din art. 69, 70 și
respectiv 129, 131 C. proc. pen. (cu excepția consemnărilor din cuprinsul
procesului-verbal de cercetare la fața locului în legătură cu derularea
agresiunii din noaptea de 18, 19 noiembrie 2006 și contribuția celor doi participanți
la actele de violență exercitate împotriva părților vătămate, ce au fost
înlăturate ca inexistente la momentul respectiv pe baza relatărilor martorilor
asistenți, făcute la cercetarea judecătorească);
- constatările în fapt făcute de prima instanță
referitoare la lovirea victimei M.G. și a părții vătămate M.R. cu bâta de
baseball de către coinculpatul H.V.C. au fost înlăturate în cauză - cu motivarea
a nu fi dovedite, prin reaprecierea materialului probator administrat - de
către instanța de apel (în baza examenului propriu a elementelor de fapt în
acuzare relevate prin mijloacele de probă administrate pe parcursul întregului
proces penal, aceeași instanță a modificat situația de fapt și cu privire la inculpatul
A.I.C. reținând că acesta a lovit și partea vătămată M.R. atât cu pumnii și
picioarele cât și cu bâta de baseball);
- împrejurări de fapt relevante în cauză în opinia instanței
de apel - prin reprecierea probelor administrate - s-a considerat a fi și
faptul că inculpații și victimele se cunoșteau anterior, relațiile dintre ei
fiind încordate pe fondul amenințărilor proferate de victime la adresa inculpaților
[constatările în fapt sus-menționate neafectând însă încadrarea juridică dată
activității infracționale comisă în participație de către cei doi inculpați
precum și celelalte rezolvări juridice adiacente soluționării în fond a
acțiunii penale de către prima instanță];
- s-a constatat de asemenea a fi întemeiate criticile
de nelegalitate formulate de procuror privind omisiunea stabilirii unei pedepse
rezultante pentru inculpatul A.I.C. și a omisiunii aplicării față de același
inculpat a măsurii de siguranță prev. de art. 113 C. pen.
În consecință, Curtea de Apel Brașov, secția penală
și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 23/AP din 17 aprilie 2009 în
conformitate cu art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul formulat
de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și a
desființat parțial sentința pentru nelegalitate numai cu privire la omisiunea
stabilirii unei pedepse rezultante pentru inculpatul A.I.C. și a omisiunii
aplicării față de același inculpat a măsurii de siguranță prev. de art. 113 C.
pen. iar în rejudecare în limitele amintite:
- a menținut dispoziția primei instanțe de revocare
în baza art. 864 C. pen. rap. la art. 83 C. pen. a suspendării sub supraveghere
a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A.I.C. prin
sentința penală nr. 342/ S din 25 iunie 2004 a Tribunalului Brașov și a
descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare devenită executabilă,
repunând în individualitatea lor cele două pedepse componente a câte 2 ani
închisoare; a menținut dispoziția primei instanțe de revocare în baza art. 7
din Legea nr. 543/2002 a grațierii pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința
penală nr. 342/ S din 25 iunie 2004; în baza art. 33 lit. a) rap la art. 34 lit.
b) C. pen. a contopit cele două pedepse a câte 2 ani închisoare devenite
executabile urmare a revocării suspendării executării sub supraveghere cu
pedeapsa de 1 an închisoare devenită executabilă urmare a revocării grațierii
și a dispus executarea pedepsei celei mai grele de 2 ani închisoare în cumul
aritmetic cu pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare aplicată de către prima
instanță pentru infracțiunile deduse judecății astfel încât în final inculpatul
A.I.C. s-a decis să execute o pedeapsă rezultantă de 14 ani închisoare și
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit.
a teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 6 ani;
- în baza art. 112 lit. a) rap. la art. 113 C. pen. a
fost aplicată inculpatului A.I.C. măsura de siguranță a obligării la tratament
medical, pe o durată nedeterminată, până la însănătoșirea inculpatului iar în
conformitate cu dispozițiile art. 383 C. proc. pen a fost dedusă starea de
arest a inculpatului A.I.C., de la data de 27 august 2008 până în prezent fiind
menținută starea de arest preventiv a acestuia, precum și celelalte dispoziții
ale sentinței atacate.
Apelurile declarate în cauză de inculpații H.V.C. și
A.I.C. au fost respinse ca nefondate în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct.
1 lit. b) C. proc. pen.
Împotriva Deciziei penale nr. 23/AP din 17 aprilie
2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, au
declarat în termen recursuri inculpații A.I.C. și H.V.C.
Inculpatul - recurent A.I.C. a criticat decizia
pentru nelegalitate și netemeinicie - corespunzător cazurilor de casare
prevăzute de art. 385
9
pct. 17 și 14 C. proc. pen. - cu solicitarea
în principal de a se dispune schimbarea încadrărilor juridice a faptelor (din
omor în lovituri cauzatoare de moarte, iar din tentative la omor în lovire sau
alte violențe) iar în subsidiar reducerea pedepselor în considerarea în special
a afecțiunilor sănătății dovedite cu actele medicale aflate la dosar, prin
reaprecierea aplicării în cauză a criteriilor de individualizare din art. 72 și
urm. C. pen.
Coinculpatul - recurent H.V.C. a criticat de asemenea
Decizia penală nr. 23/AP din 17 aprilie 2009, pentru nelegalitate și
netemeinicie- corespunzător cazurilor de casare prevăzute de art. 385
9
pct. 3, 17, 18 și 14 C. proc. pen. - cu solicitarea in principal de a se
dispune casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță întrucât în
compunerea completului de judecata ce a soluționat cauza penală în fond a
intrat un judecător incompatibil în raport cu dispozițiile art. 48 alin. (1) lit.
a) teza finală rap. la art. 47 alin. (2) C. proc. pen. [a dispus repetat
menținerea arestării sale preventive pe parcursul judecării cauzei în primă
instanță] iar în subsidiar prin rejudecarea cauzei de către instanța de recurs
să se dispună schimbarea încadrării juridice din tentativa la omor în lovire in
ceea ce privește violențele fizice exercitate de acesta împotriva părții
vătămate M.R. / respectiv achitarea sub aspectul săvârșirii și a infracțiunii
concurente de omor întrucât nu a participat -alături de celalalt coinculpat -
la agresiunea fizica ce a cauzat decesul victimei M.G. și /sau atenuarea
tratamentului sancționator prin reaprecierea criteriilor de individualizare din
art. 72 C. pen. [este infractor primar, încadrat în muncă, a avut o atitudine
sincera și cooperantă în legătură cu participarea sa la activitatea
infracțională, dedusă judecății în cauză].
Premergător dezbaterii recursurilor -luându-se act și
de faptul că nu s-au invocat excepții ori formulat alte cereri prealabile
inclusiv administrarea de probe noi ori completarea celor existente la dosar -
s-a procedat la ascultarea inculpaților, ce au reiterat susținerile alcătuind
motivele actuale de casare, în conformitate cu dispozițiile art. 385
14
alin. (1) C. proc. pen.
Verificând decizia atacată pe baza lucrărilor și
materialului probator aflat în dosarul cauzei, în raport cu motivele de casare
invocate de inculpații - recurenți, cât și din oficiu – potrivit dispozițiilor art.
385
6
rap. la art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen. - se
constata următoarele:
I. Existența cazului de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 3 C. proc. pen. invocat de către inculpatul H.V.C., pentru argumentele
arătate în decizia atacată, a căror repetare se apreciază a nu mai fi necesara
este nefondat.
II. Existența coautoratului, ca formă a participației
penale în sensul dispozițiilor art. 24 rap. la art. 23 C. pen., impune cu necesitate
și în mod cumulativ ca:
- activitatea coautorilor să fie îndreptată împotriva
aceluiași obiect juridic, adică să lezeze aceleași relații sociale ocrotite
prin incriminarea faptei ca infracțiune;
- participanții să săvârșească în mod nemijlocit,
împreună, fapta prevăzută de legea penala (în caz de coautorat nu este nevoie
ca fiecare participant sa fi comis neapărat o activitate materială care să
acopere în întregime latura obiectivă a infracțiunii, întrucât actele
coautorilor se completează reciproc în cadrul activității materiale,
indivizibile de săvârșire a faptei penale);
- legătura subiectivă dintre coautori (în caz de
coautorat se cere ca toți participanții să acționeze cu aceiași formă de
vinovăție).
Este stabilit in cauza - în care sens exista și
recunoașterea parțială a acestora - faptul că în noaptea de 18/19 noiembrie
2006 coinculpații H.V.C. și A.I.C., în baza hotărârii infracționale luată în
comun, au urmărit victimele pe acoperișul complexului A. până în curtea
interioară a SC R. SA loc în care:
a) inițial inculpatul A.I.C. a lovit partea vătămată
M.R. cu bâta de basseball în cap care a căzut la pământ, după care partea
vătămată amintită a fost lovită cu pumnii și picioarele de către coinculpatul H.V.C.,
coinculpatul A.I.C. aplicând lovituri repetate cu bâta de basseball în cap și
peste corp victimei M.G. care a căzut de asemenea la pământ iar;
b) în continuare, ambii inculpați au lovit victima M.G.,
inculpatul A.I.C. cu bâta și picioarele iar celălalt inculpat cu pumnii și
picioarele;
c) în final, inculpatul A.I.C. a aplicat lovituri cu
picioarele părții vătămate M.R., după care au părăsit locul faptei, lăsând cele
două victime căzute la pământ inconștiente, agresiune fizică în urma căreia a
rezultat decesul în perioada imediat următoare în secția de reanimare a
Spitalului Județean Brașov în jurul orelor 13 la data de 19 noiembrie 2006 a
victimei M.G. / cauzarea părții vătămate M.R. de leziuni in zona fronto
temporală stângă, pe fața posterioară a brațului stâng în 1/3 inferioară și la
nivelul cotului stăng, leziuni traumatice care s-au putut produse prin lovire
cu un corp dur posibil corp dur alungit-băta de baseballunecesitănd 5-6 zile
îngrijiri medicale potrivit raportului de constatare legală din 22 noiembrie 2006
întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov, fiind realizate
astfel - dată fiind intenția de a ucide în considerarea materialității actelor
de agresiune sus-menționate - elementele constitutive ale infracțiunilor de
omor și tentativă la omor prev.de art. 174 și respectiv art. 20 rap. la art. 174
C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (fiind nejustificate astfel
cererile inculpaților de schimbare a încadrărilor juridice a faptelor ori
achitare în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen.).
Ca atare sunt nefondate și cererile inculpaților
privind existenta în cauză a cazurilor de casare prevăzute de art. 385
9
pct. 18 și 17 C. proc. pen.
III. Pedepsele de bază principale și complementare
aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de omor și
tentativă la omor, comise la data și în împrejurările anterior arătate în cuantum
de 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 7 ani și respectiv 7 ani
închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a II-a și b) C. pen. pe durat de 3 ani, precum și pedeapsa principală
rezultantă de 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 7 ani în cazul
inculpatului H.V.C. 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 6 ani respectiv 6
ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.
a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 2 ani precum și pedeapsa principală
rezultantă de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 6 ani în cazul
coinculpatului A.I.C. - la care se adaugă separat și consecințele revocării
suspendării condiționate pentru condamnarea anterioara la pedeapsa de 2 ani
închisoare - se afla în deplină concordanță cu prevederile art. 72 și urm. C.
pen., fiind nejustificată reducerea acestora și implicit reținerea în cauză și
a cazului de casare prevăzut de art. 385
14
C. proc. pen.
În consecință, dată fiind legalitatea/temeinicia și a
celorlalte rezolvări juridice pe latura penală și civilă adoptate în cauză de
instanțele anterioare, recursurile inculpaților se vor respinge ca nefondate
potrivit art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 88 C. pen. se va deduce din pedeapsa
aplicată inculpatului A.I.C., timpul arestării preventive de la 19 noiembrie
2006 la 3 noiembrie 2009, constată că inculpatul recurent H.V.C. a fost arestat
preventiv în perioada 19 noiembrie 2006 - 21 decembrie 2007.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi
obligat recurentul inculpat A.I.C. la 300 lei iar coinculpatul recurent H.V.C. la
suma de 200 lei, cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de
inculpații A.I.C. și H.V.C. împotriva Deciziei penale nr. 23/AP din 17 aprilie
2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului A.I.C.,
timpul arestării preventive de la 19 noiembrie 2006 la 3 noiembrie 2009.
Constată că inculpatul recurent H.V.C. a fost arestat
preventiv în perioada 19 noiembrie 2006 -21 decembrie 2007.
Obligă recurentul inculpat A.I.C. să plătească
statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Obligă recurentul inculpat H.V.C. să plătească
statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.