ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 72/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel

Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta T.A.V. a solicitat,

în contradictoriu cu M.S.P., ca reprezentant al M.S.P., anularea Ordinului M.S.P.

nr. 905 din 15 mai 2008 privind revocarea sa din funcția de manager al

Institutului de Gastroenterologie și din cea de manager al Institutului de

Gastroenterologie și Hepatologie Iași și încetarea contractului de management nr.

286 din 14 decembrie 2006.

De asemenea, prin capăt

separat de cerere a solicitat suspendarea executării ordinului atacat.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că la data de 15 mai 2008 i s-a comunicat Ordinul

menționat, prin care, urmare a evaluării anuale a indicatorilor de performanță

ai managementului spitalului public evidențiat în contractul nr. 286 din 14

decembrie 2006 s-a dispus revocarea sa din funcția de manager, conform lit. b)

a Cap. VIII - „nerealizarea indicatorilor de performanță ai managementului

spitalului public”.

S-a mai arătat că raportul de

evaluare a fost întocmit în mod tendențios, punctajul ce i-a fost acordat de

Comisia de evaluare desemnată de minister fiind unul greșit, în raport de

criteriile prevăzute de Ordinul nr. 555 din 28 martie 2008, de modificare și

completare a anexei 4 la Ordinul nr. 112/2007, respectiv pt. 6 lit. a) și în

subsidiar pct. 6 lit. b) din anexa 4.

A mai susținut că, în mod

eronat, i-a fost respinsă contestația formulată împotriva raportului de

evaluare, de către Comisia centrală de evaluare a managerilor din cadrul M.S.P.,

cu motivarea că nu ar fi solicitat renegocierea indicatorilor de performanță ai

managementului în anul 2007, în temeiul art. 5 din Ordinul nr. 112/2007, deși

indicatorii respectivi fuseseră stabiliți de angajator prin contractul nr. 286/2006

și actul adițional nr. 1 din 20 decembrie 2007 și acceptați de manager, iar la

data de 22 ianuarie 2008, când a avut loc ședința prin care să se poată

eventual renegocia aceste criterii, reprezentantul M.S.P. nu a emis vreo

atenționare privind necesitatea modificării vreunui indicator.

Pârâtul M.S.P. a formulat

întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de

Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a puterii lucrului

judecat, a lipsei de obiect și de interes a capătului privind suspendarea

Ordinului nr. 905/2008.

La dosarul cauzei a fost

depusă documentația care a stat la baza emiterii actului administrativ

contestat, la cererea reclamantei fiind administrată proba cu expertiză

contabilă vizând modul de realizare a execuției bugetare de reclamantă, în

cursul mandatului său de manager.

Prin sentința nr. 118/ CA

din 29 iunie 2009, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și

fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantei T.A.V., în contradictoriu

cu pârâtul M.S.P.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că în data de 7 aprilie 2008, reclamantei i-a fost

comunicată, de Comisia de Evaluare a activității managerilor spitalelor, Fișa

de evaluare pentru anul 2007, în care este apreciată, în raport de criteriile

de performanță anexă la contractul nr. 286/2006 activitatea managerială a

acesteia, iar în urma punctajului acordat, Comisia a propus încetarea

contractului său de management înainte de termen, copia fișei fiind înaintată

și Comisiei centrale de evaluare constituită la nivelul M.S.P.

A mai constatat prima

instanță că, în termenul legal de 48 de ore, reclamanta a contestat rezultatul

evaluării, iar prin Hotărârea nr. 119 din 14 aprilie 2008, Comisia centrală de

evaluare din cadrul M.S.P. a procedat la respingerea contestației.

Astfel, instanța de fond a

reținut că, la momentul încheierii contractului de management nr. 286/2006,

reclamanta s-a aflat în executarea unui mandat public, funcție asimilată

noțiunii de „manager public” reglementată de O.U.G. nr. 56/2004 privind crearea

statutului special al funcționarului public denumit manager public, coroborat

cu principiile cuprinse în H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și

dezvoltarea carierei funcționarilor publici, în vigoare la data respectivă,

abrogată prin H.G. nr. 611/2008.

Având în vedere această

interpretare, a apreciat prima instanță că procedura de numire în funcție și

desfășurare a mandatului de manager al reclamantei este supusă acelorași

principii - respectiv de recrutare prin concurs, evaluare periodică, cu

posibilitatea încetării mandatului ca urmare a rezultatelor obținute și

evaluate de comisiile special înființate în acest scop - principii ce se

regăsesc reproduse în Ordinul M.S.P. nr. 112/2007 cu modificările ulterioare.

A constatat Curtea de Apel

Iași că atâta vreme cât Ordinul nr. 112/2007 nu califică natura juridică a

hotărârii Comisiei centrale de soluționare a contestațiilor la raportul de

evaluare, tăcerea legiuitorului conduce la aplicabilitatea principiilor

generale în materie, respectiv a celor cuprinse în art. 11 din H.G. nr. 1209/2003,

care recunosc calitatea de act administrativ a actului juridic de soluționare a

contestației, prevăzând expres calea de atac împotriva acestuia în alin. (4):

„Funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a contestației

formulate potrivit alin. (1) se poate adresa instanței de contencios administrativ,

în condițiile legii”.

Prin urmare, a reținut

instanța de fond că pentru a se putea cenzura legalitatea aplicării criteriilor

de performanță, cu ocazia evaluării atribuțiilor manageriale exercitate de

reclamantă, instanța ar fi trebuit să fie învestită și cu cenzurarea raportului

de evaluare din 7 aprilie 2008, respectiv a Hotărârii nr. 119/2008 a Comisiei

centrale de evaluare, acte administrative care au ieșit însă din posibilitatea

de cenzură a instanței, prin expirarea termenului legal de contestare în 6 luni

prevăzut de Legea contenciosului administrativ.

A concluzionat Curtea de

Apel Iași că, în atari condiții, în cadrul procesual de față, instanța de

contencios administrativ este obligată a constata forța obligatorie a fișei de

evaluare din 7 aprilie 2008 a performanțelor manageriale ale reclamantei pentru

anul 2007, inclusiv sub aspectul propunerii de încetare a contractului de

management pentru slabele rezultate obținute, apreciere care nu mai poate fi cenzurată

pe cale judecătorească la această dată.

Împotriva acestei sentințe,

a formulat recurs reclamanta T.A.V., invocând ca temei legal dispozițiile art. 304

pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ. și susținând, în esență,

următoarele critici:

- în mod greșit a reținut

instanța de fond că managerul unui spital este funcționar public și că, astfel,

ar fi aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 56/2004, din moment ce niciuna dintre

condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1) din acest act normativ nu sunt

îndeplinite;

- în mod nelegal a reținut

instanța de fond că fișa de evaluare și hotărârea Comisiei de control de soluționare

a contestației ar fi acte administrative care ar fi trebuit contestate în fața

instanței de contencios administrativ;

- astfel, în mod lipsit de

temei, a reținut instanța de fond că Ordinul nr. 905/2008, prin care a fost

revocată din funcția de manager al Institutului de Gastroenterologie și

Hepatologie Iași, ar fi legal, din moment ce contractul de management fusese

încheiat pentru o perioadă determinată.

M.S.P. a depus întâmpinare

susținând, în esență că soluția instanței de fond este legală și temeinică și

solicitând respingerea recursului promovat de reclamanta-recurentă.

Recursul este nefondat.

Deși, în cererea scrisă de

recurs, sunt invocate ca temei legal și dispozițiile art. 304

1

C.

proc. civ., criticile formulate de recurentă se subsumează motivului prevăzut

la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit căruia o hotărâre poate fi recurată

când este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea

greșită a legii.

În cauză, este necontestat

că Ordinul nr. 905/2008 a fost emis de M.S.P. în temeiul dispozițiilor Legii nr.

95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ca urmare a propunerilor

făcute de Comisia centrală de evaluare prin referatul nr. EN 4720/2008,

dispunându-se:

- revocarea recurentei-reclamante

din funcția de manager al Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie

Iași, începând cu data de 15 mai 2008, precum și

- încetarea Contractului de

management nr. 286 din 14 decembrie 2006, începând cu aceeași dată, potrivit

clauzei de la pct. 8 lit. b).

Potrivit acestei clauze,

contractul de management încetează prin revocarea din funcție a managerului în

cazul nerealizării indicatorilor de performanță ai managementului spitalului

public, prevăzuți în anexa la contract, din motive imputabile acestuia.

Or, este, de asemenea,

necontestat, că prin referatul nr. EN 4720/2008 Comisia de evaluare a propus

încetarea contractului de management înainte de termen, ca urmare a

nerealizării indicatorilor de performanță.

Astfel fiind, instanța de

fond a reținut în mod corect că actul administrativ atacat, Ordinul nr. 905/2008,

a fost omis în conformitate cu prevederile legale incidente în cauză, precum și

cu clauza contractuală acceptată necondiționat de recurenta-reclamantă.

Aspectul aflat în litigiu în

cauza de față este în legătură cu natura juridică a fișei de evaluare și a

Hotărârii nr. 119 din 14 aprilie 2008 a Comisiei centrale de evaluare a

managerilor spitalelor publice din rețeaua M.S.P.

În această privință,

instanța de fond a reținut, în esență, că Hotărârea nr. 119/2008 este un act

administrativ care putea fi atacat în condițiile Legii nr. 554/2008 și ale H.G.

nr. 1209/2003, în timp ce recurenta-reclamantă a susținut prin acțiune, cât și

prin criticile din recurs, că actul respectiv nu este un act administrativ din

moment ce nu a produs efecte juridice, astfel că poate fi apreciat de instanța

sesizată cu anularea Ordinului nr. 905/2008, dispozițiile O.U.G. nr. 56/2004 și

ale H.G. nr. 1209/2003 nefiind aplicabile, managerul de spital nefiind un funcționar

public.

În privința naturii juridice

a Hotărârii nr. 119/2008 trebuie reținut că acesta a fost adoptată de o

structură administrativă din cadrul M.S.P., în cadrul competențelor legale de

soluționare a contestației formulate împotriva evaluării din 7 aprilie 2008 și

a propunerilor făcute de Comisia de evaluare.

Astfel fiind,

recurenta-reclamantă era obligată să atace Hotărârea nr. 119/2008 în condițiile

prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările

și completările ulterioare, pentru ca instanța de contencios administrativ să

fi fost sesizată legal în legătură cu pretinsa nelegalitate a acestui act

administrativ.

În concluzie, soluția

instanței de fond este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de T.V.A. împotriva sentinței nr. 118/ CA din 29 iunie 2009 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 ianuarie 2010.