ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 448/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 448/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 12 mai 2009,

ulterior completată, reclamantul P.M.N., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Sănătății, a solicitat instanței anularea Ordinului nr. 932 din 15 mai 2009,

prin care s-a dispus încetarea contractului de management din 14 decembrie 2006,

a Deciziei nr. 146 din 23 aprilie 2009, emisă de Comisia centrală de evaluare a

managerilor spitalelor publice, a hotărârii Comisiei centrale de evaluare a

activității managerilor nr. 324 din 16 aprilie 2009 și a fișei de evaluare a

activității, comunicate la data de 22 aprilie 2009.

În

motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin fișa de evaluare întocmită la

data de 26 martie 2009 a primit calificativul „foarte bine", iar la data

de 22 aprilie 2009 a fost întocmită o nouă fișă, în care a fost stabilit

calificativul „nesatisfăcător", fără ca în prealabil să fi fost formulată

o contestație împotriva primei fișe și fără ca documentele studiate să fie

distincte de cele analizate de comisia de evaluare din data de 26 martie 2009.

Pârâtul

a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția neîndeplinirii procedurii

prealabile, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția tardivității

capetelor de cerere privind anularea hotărârilor emise de comisiile de evaluare

și a fișei de evaluare.

În

susținerea primei excepții, pârâtul a arătat că, anterior sesizării instanței

de judecată, reclamantul nu a parcurs procedura administrativă prevăzută de art.

7 din Legea nr. 554/2004.

În

ce privește excepția inadmisibilității, pârâtul a susținut că hotărârile

Comisiilor de evaluare sunt acte premergătoare emiterii actului final,

respectiv ordinul de ministru prin care se dispune încetarea contractului de

management, astfel că nu pot fi atacate independent de ordinul ministrului.

Referitor

la excepția de tardivitate, s-a susținut că reclamantul nu a contestat

calificativul acordat în termenul de 24 de ore prevăzut de anexa 3 la Ordinul nr. 112/2007.

Pe

fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiat,

invocând prevederile art. 4

1

alin. (4) din Ordinul nr. 112/2007

potrivit cărora Comisia centrală de evaluare are în afara atribuției de

soluționare a contestațiilor formulate împotriva raportului de evaluare

întocmit de comisia locală și un rol activ de verificare și urmărire a modului

de desfășurare a procesului evaluării. În baza acestei atribuții legale,

Comisia centrală a procedat la verificarea activității Comisiei de evaluare

constituită la nivelul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București, ocazie

cu care a constatat anumite neconcordanțe.

Anterior

procedurii de evaluare, norma de drept aplicabilă reglementa atribuția Comisiei

centrale de verificare și urmărire a activității Comisiilor locale, motiv

pentru care invocarea principiului neretroactivității legii civile este

neîntemeiată. In acest context, ca urmare a verificării documentelor depuse în

dosarele de evaluare si fata de propunerile Comisiei de evaluare de la Direcția de Sănătate Publică a municipiului București s-au constatat neconcordante în unele

cazuri.

În

ce privește fișa de evaluare, pârâtul a arătat că în cazul reclamantului,

Comisia a constatat că nu au fost îndepliniți indicatorii (B.I, C.l, C.S, C.6,

D.3) pe care acesta și i-a asumat prin contractul de management al spitalului

public din 14 decembrie 2006, modificat ulterior prin acte adiționale. Conform

prevederilor art. 5 din Ordinul ministrului sănătății nr. 112/2006, în situația

în care pe parcursul derulării contractului de management apar modificări ale

actelor normative care au stat la baza angajamentului asumat prin contractul de

management, se vor renegocia indicatorii cărora le sunt aplicabile modificările

legislative în cauză. în speță, pârâtul a susținut că reclamantul nu a

solicitat renegocierea indicatorilor de performanță în termenul legal.

Curtea

de Apel București secția a VIII a contencios administrativ si fiscal, prin Sentința

nr. 1079 din 2 martie 2010 a respins excepția neîndeplinirii procedurii

prealabile, excepția inadmisibilității și excepția tardivității.

A

admis acțiunea formulată de reclamantul P.M.N. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Sănătății.

A

anulat Ordinul nr. 932 din 15 mai 2009, emis de Ministrul Sănătății, Decizia nr.

146 din 23 aprilie 2009, emisă de Comisia centrală de evaluare, Hotărârea nr. 324

din 16 aprilie 2009, emisă de aceeași comisie și fișa de evaluare a activității

reclamantului, emisă de Comisia de evaluare la data de 22 aprilie 2009.

Pentru

a pronunța aceasta hotărâre prima instanța a reținut următoarele considerente:

I.

Relativ la excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, Curtea a constatat că

Ordinul nr. 932 din 15 mai 2009, prin care s-a dispus încetarea contractului de

management, a fost emis ulterior sesizării instanței cu forma inițială a

cererii de chemare în judecată. La data de 17 noiembrie 2009 reclamantul și-a

completat cererea introductivă, solicitând expres anularea ordinului în cauză,

dar nu înainte ca la data de 22 iulie 2009 să solicite autorității emitente

reanalizarea actului administrativ. Prin urmare, Curtea a constatat că reclamantul

a efectuat procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004, în raport cu

data completării acțiunii, motiv pentru care a respins excepția.

II.

Si excepția inadmisibilității acțiunii și a tardivității capetelor de cerere

privind anularea hotărârilor emise de comisiile de evaluare și a fișei de

evaluare au fost respinse motivat de faptul ca așa cum rezulta din chiar Decizia

nr. 146 din 23 aprilie 2009, emisă de Comisia centrală de evaluare a

managerilor spitalelor publice, reclamantul a contestat în termen fișa de

evaluare, potrivit Ordinul ministrului sănătății nr. 112/2006, contestația

fiind respinsă prin respectiva decizie. Or, a pretinde că această decizie, și

implicit fișa de evaluare, nu poate fi atacată pe cale judiciară, ar echivala

cu negarea accesului la justiție.

Distinct

de cele reținute mai sus, a mai reținut instanța de fond, trebuie observat că,

potrivit art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța este competentă să se

pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la

baza emiterii actului supus judecății. Prin urmare, Curtea a constatat că,

oricare ar fi perspectiva de abordare, actele vizate de excepții pot fi

contestate pe cale judiciară și în consecință legalitatea lor poate fi

analizată de către instanță.

III.

Pe fondul cauzei, Curtea a reținut că reclamantul, în calitate de manager al

Spitalului Clinic de Nefrologie Dr. C.D., a parcurs o procedură de evaluare,

finalizată prin fișa de evaluare întocmită la data de 26 martie 2009, în care

i-a fost acordat „foarte bine".

Comisia

centrală de evaluare a activității managerilor a dispus o nouă evaluare, în

urma căreia reclamantul a primit calificativul „nesatisfăcător", conform

fișei de evaluare întocmite la data de 22 aprilie 2009.

Reclamantul

a contestat fișa de evaluare, contestația fiind respinsă prin Decizia nr. 146

din 23 aprilie 2009, emisă de Comisia centrală de evaluare a managerilor, în

motivarea căreia s-a menționat că argumentele reclamantului nu au fost luate în

considerare, deoarece nu s-a solicitat renegocierea valorii indicatorilor în

termenul legal pentru care se face evaluarea, respectiv anul 2008.

În

baza rezultatelor evaluării a fost emis Ordinul nr. 932 din 15 mai 2009, prin

care s-a dispus încetarea contractului de management. In conținutul acestui

ordin s-a menționat, printre altele, capitolul VII lit. b) din contractul de

management încheiat cu reclamantul. Potrivit acestui text, contractul de

management încetează prin revocarea din funcție a managerului în cazul

„nerealizării indicatorilor de performanță ai managementului spitalului public

prevăzuți în anexa la prezentul contract, timp de minimum un an, din motive

imputabile acestuia."

Din

motivarea deciziei prin care s-a respins contestația reclamantului împotriva

fișei de evaluare nu reiese însă, că acesta nu ar fi realizat criteriile de

performanță prevăzute în contractul de management, ci dimpotrivă, se afirmă că

acesta nu a renegociat valorile acestor indicatori.

Trecând

peste faptul că niciun text legal nu prevede că inițiativa renegocierii

indicatorilor ar trebui să aparțină managerului, prima instanța a constatat că

temeiul de fapt care a stat la baza emiterii ordinului contestat este diferit

de cel avut în vedere la reevaluarea performanțelor manageriale, așa cum au

fost menționate în Decizia nr. 146 din 23 aprilie 2009.

Pe

de altă parte, a mai reținut instanța de fond, potrivit Ordinului nr. 112/2007,

evaluarea se face prin raportare la indicatorii de performanță asumați prin

contractul de management. O astfel de evaluare este firească, având în vedere

relațiile contractuale dintre părți, și din acest punct de vedere prima

evaluare a performanțelor manageriale ale reclamantului este cea corectă.

Astfel

că, cea de-a doua evaluare a performanțelor manageriale ale reclamantului este

nelegală, deoarece nu a avut în vedere valorile indicatorilor asumate prin

contract.

Împotriva

acestei hotărâri a formulat recurs Ministerul Sănătății, susținând că hotărârea

atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

- evaluarea activității managerului spitalului public

s-a desfășurat conform

Metodologiei

privind organizarea și desfășurarea evaluării activității managerului

spitalului public prevăzută de Ordinul nr. 112/2007;

-

în cazul reclamantului, Comisia a constatat

că nu au fost îndepliniți indicatorii

(B.l, CI, C.5, C.6, D.3) pe care

acesta și i-a asumat prin contractul de management al spitalului public din 14

decembrie 2006, modificat ulterior prin acte adiționale. Indicatorii în cadrul

procedurii de evaluare au fost supuși unui algoritm de calcul matematic, fără

de care evaluarea nu ar putea fi făcută.

-

în conformitate cu clauzele capitolului VIII. „Modificarea contractului de

management" din contractul de management din 14 decembrie 2006

„prevederile prezentului contract de management se vor adapta corespunzător

reglementărilor legale ulterioare încheierii acestuia și care îi sunt

aplicabile". Astfel că, indicatorii de performanță ai managementului

spitalului public prevăzuți în Anexa contractului se puteau modifica, prin

negocierea acestora

de către managerul

spitalului și Direcția de Sănătate Publică județeană/a

municipiului

București sau Ministerul Sănătății, după caz, în funcție de

modificările legislative care aveau impact asupra

valorii indicatorilor pentru

perioada supusă evaluării.

-

conform prevederilor art. 5 din Ordinul ministrului sănătății nr. 112/2006

privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate

fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, cu modificările și

completările ulterioare:„In situația în care pe parcursul derulării

contractului de management apar modificări ale actelor normative care au stat

la baza angajamentului asumat prin contractul de management, se vor renegocia

indicatorii cărora le sunt aplicabile modificările legislative în cauză."

-

în ceea ce privește indicatorii contestați, pentru perioada supusă evaluării

(anul 2008) reclamantul nu a solicitat renegocierea acestora în termenul legal.

Cât privește motivul

respingerii contestației intimatului-reclamant de către Comisia central de

evaluare, trebuie avut în vedere faptul că, Comisia a analizat contestația

pornind de la motivele indicate de dl. P.M. în aceasta. Astfel,

comisia a decis, că nu pot fi luate în

considerare argumentele indicate în contestație,

deoarece acestea ar fi

trebuit să facă obiectul unei renegocieri a indicatorilor din contractul de

management pentru anul 2008, în caz contrar încălcându-se tocmai obligațiile

contractuale asumate de părți. Deci, atributul Comisiei de evaluare și

respectiv Comisiei Centrale este acela de a calcula valoarea indicatorilor de

performanță pornind de la valoarea indicatorilor asumați de manager comparabil

cu ceea ce a realizat efectiv din cât și-a asumat, și nu de a modifica

indicatorii asumați subrogându-se în drepturile contractuale ale Ministerului

Sănătății.

Cât privește

posibilitatea renegocierii valorii indicatorilor asumați personal de managerul

Penescu Mircea se menționează faptul că, oricare dintre părțile interesate

putea pe parcursul perioadei asumate, anul 2008, să solicite modificarea

acestora, însă primul interesat în solicitarea unei asemenea renegocieri era

tocmai managerul care știa că urmează a fi evaluat iar rezultatul evaluării

putea conduce la încetarea contractului său.

- în ceea ce privește

efectuarea unei a doua verificări, menționăm că această procedură s-a aplicat

în condițiile în care Comisia centrală de evaluare, în temeiul art. 4

1

alin. (4) din Ordinul nr. 112/200, și-a exercitat un rol activ procedând la

verificarea și urmărirea modului de desfășurare a procesului evaluării, ocazie

cu care s-au constatat neconcordanțe în unele cazuri - valorile indicatorilor

rezultați din documentele cuprinse în dosarul de evaluare determină acordarea

unor calificative diferite față de cele acordate de către comisie, conform

extrasului din Referatul de aprobare din 13 aprilie 2009.

Recurentul nu și-a

încadrat, în drept, din punct de vedere procedural, motivele de recurs.

Analizând actele și

lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs ce se încadrează în

prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că

recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Astfel cum în mod corect

a stabilit prima instanță, prima Fișă de evaluare efectuată în data de 26

martie 2009 conține calificativul „Foarte bine" acordat de Comisia de

evaluare. Față de acest calificativ și în lipsa unei contestații inițiate de

managerul vizat, Comisia centrala avea

ca

singură opțiune, conform art. 41 alin. (4) din Ordin obligația de a trimite

propunerea

de menținere a contractului de management, calificativul obținut nepermițând

nici o altă soluție.

Cu toate acestea,

ignorând aceste dispoziții legale și trimițând la o prevedere legală ce nu exista

la momentul emiterii Fișei de evaluare din 26 martie 2009, Comisia centrală trimite

în mod

global o adresă prin care solicită

reexaminarea dosarelor de evaluare a managerilor

unităților sanitare din

Municipiul București, la care ar fi constatat pretinse neconcordanțe.

Legea

nu prevedea posibilitatea efectuării unei reevaluări decât în ipoteza în care

calificativul

acordat

de comisia de evaluare este „nesatisfăcător",

situație în care este

necesară transmiterea de către Comisia centrală a acestei propuneri și de

acceptarea acesteia de către Ministerul Sănătății.

Extinderea

atribuțiilor Comisiei centrale, instituită prin Ordinul nr. 463/2009 de a

solicita Comisiei de evaluare reexaminarea dosarului nu produce efecte asupra

unei evaluări realizate anterior emiterii acestui act normativ. Aplicarea unei

dispoziții noi asupra unor acte juridice emise anterior constituie o aplicare

retroactivă a legii.

Or, prin decizia

Comisiei centrale se face trimitere la un act normativ ce a intrat în vigoare

la aproape o lună de la momentul realizării procedurii de evaluare cu privire

la activitatea subsemnatului.

Rolul activ pretins

de recurentul-pârât în finalul recursului a fost în fapt o aplicare retroactivă

a unor dispoziții legale ce nu erau în vigoare la momentul realizării

procedurii de evaluare în urma căreia s-a încheiat Fișa de evaluare ce acorda

calificativul „Foarte bine".

În ceea ce privește susținerile

recurentului – pârât privind posibilitatea contractuală de renegociere a indicatorilor,

acestea reiau motivarea eronată din cuprinsul Deciziei nr. 146 din 23 aprilie 2006

prin care s-a respins contestația reclamantului – intimat. Astfel,

contestatorul nu a invocat nici un moment renegocierea indicatorilor, ci a

contestat legalitatea reevaluării, precum și temeinicia acesteia, privind

aspectele reținute și lipsa culpei managerului, aspecte la care pârâtul –

recurent nu a răspuns.

Pentru considerentele

menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., constatând că

hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, Înalta Curte va respinge recursul

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Ministerul Sănătății împotriva Sentinței civile nr. 1079 din 2

martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 ianuarie 2011.