ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.03.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1304/2011

HOTĂRÂRE
03.03.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1304/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 127

din 4 mai 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și

fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul S.N. împotriva pârâților

Ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică a Județului A.; a anulat Ordinul

nr. 925 din 5 mai 2009 emis de Ministerul Sănătății și actele care au stat la baza

emiterii acestuia, respectiv hotărârea din 6 aprilie 2009 a Comisiei Centrale de

Evaluare Managerială a Spitalelor Publice din cadrul Ministerului Sănătății, fișa

de evaluare și calificativul "nesatisfăcător" acordat de Comisia de evaluare

din cadrul Direcției de Sănătate Publică A. și referatul din 30 aprilie 2009 întocmit

de Comisia Centrală și a respins, în rest, acțiunea reclamantului obligând pârâtele

să plătească reclamantului 1.940 RON cheltuieli de judecată.

Acțiunea formulată împotriva

pârâtului Spitalul O.S. a fost respinsă ca introdusă împotriva unei persoane fără

calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut, cu privire la acțiunea în anularea Ordinului

nr. 925/2009 emis de pârâtul Ministerul Sănătății, următoarele:

Între Ministerul Sănătății

Publice și reclamant a fost încheiat contractul de management din 14 decembrie 2006,

reclamantul, în calitate de manager al Spitalului Municipal S., asumându-și pentru

o perioadă de 3 ani organizarea și conducerea activității Spitalului Municipal S.

pe baza obiectivelor și indicatorilor cuprinși în anexa contractului.

Pentru anul 2007, contractul

a fost modificat prin actul adițional nr. 1 din 20 decembrie 2007, în sensul că

la art. 9 al actului adițional se face mențiunea că indicatorii de performanță ai

managementului spitalului public din anexa contractului se vor modifica prin negocierea

acestora conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1567/2007.

Prin actul adițional

nr. 2 din 15 septembrie 2008, se menționează că indicatorii de performanță prevăzuți

în anexa 1 a contractului de management se vor modifica prin negocierea acestora

de către managerul spitalului și Autoritatea de Sănătate Publică Județeană. Noii

indicatori au fost cuprinși în anexa 1 a actului adițional nr. 2, reprezentând rezultatul

negocierii dintre reclamant și Ministerul Sănătății Publice.

Pentru anul 2008, evaluarea

managerilor de spital a fost reglementată de prevederile Ordinului 112/2007.

În urma evaluării activității

reclamantului în calitatea sa de manager de spital pe anul 2008, Comisia de evaluare

de la nivelul Direcției de Sănătate Publică A. a acordat calificativul „nesatisfăcător",

ca urmare a neîndeplinirii punctajului minim obligatoriu de 3 puncte pentru fiecare

indicator C1-C7, respectiv la indicatorii economico-financiari C1 - Execuție bugetară

față de bugetul de cheltuieli aprobat și C4 - Procentul cheltuielilor de personal

din totalul cheltuielilor spitalului, reclamantul a obținut punctaj 0, iar la C3

- Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului a obținut 2 puncte.

Contestația formulată

de reclamant împotriva rezultatului evaluării a fost respinsă prin hotărârea

din 6 aprilie 2009 a Comisiei Centrale de Evaluare a Managerilor Spitalelor Publice

din Rețeaua Ministerului Sănătății, cu motivația că argumentele expuse în contestație

nu au fost luate în considerare deoarece nu s-a solicitat renegocierea valorii indicatorilor

în termenul legal, în perioada pentru care se face evaluarea, respectiv în anul

2008.

Ca efect al rămânerii

irevocabile în calea procedurii administrative a calificativului „nesatisfăcător",

Ministerul Sănătății a emis Ordinul nr.  925/2009, prin care reclamantul a fost

revocat din funcția de manager al Spitalului Municipal S. și s-a dispus încetarea

contractului de management începând cu 18 mai 2009, conform capitolului VIII

lit. b) din contractul de management.

Instanța de fond a reținut,

din concluziile raportului de expertiză, că modalitatea de calcul pentru indicatorii

C1 și C4 este corectă, respectiv punctajul aplicabil în 2008 este 0 (zero) pentru

fiecare din cei doi indicatori, raportat la gradul de realizare din cel asumat,

conform Ordinului 112/2007.

Însă, în speță, nu s-au

demonstrat care sunt motivele imputabile reclamantului în nerealizarea acestor indicatori,

raportat la art. 183

3

lit. b) din Legea nr. 95/2006 actualizată la nivelul

anului 2008; în actul atacat nu se arată în ce constau motivele imputabile reclamantului

care au condus la nerealizarea indicatorilor de performanță, iar în raportul de

expertiză contabilă efectuat în cauză nu s-au evidențiat motive imputabile acestuia.

Prin urmare, instanța

a apreciat că nu sunt întrunite în cauză prevederile art. 183

3

lit. b)

din Legea nr. 95/2006 pentru a dispune revocarea managerului și încetarea contractului

de management, astfel că se impune anularea ordinului atacat.

Ca o consecință a anulării

ordinului, instanța de fond a dispus, în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea

nr. 554/2004, anularea actelor care au stat la baza emiterii actului administrativ,

respectiv: hotărârea din 6 aprilie 2009 a Comisiei Centrale de Evaluare Managerială

a spitalelor publice din cadrul Ministerului Sănătății, fișa de evaluare și calificativul

"nesatisfăcător" acordat de Comisia de evaluare din cadrul pârâtei 2 și

referatul din 30 aprilie 2009 întocmit de Comisia Centrală.

Față de solicitarea reclamantului

privind restabilirea situației anterioare revocării sale, instanța a constatat că

mandatul reclamantului ar fi încetat oricum în decembrie 2009 prin ajungerea la

termen, astfel că dincolo de această dată nu se mai poate dispune reintegrarea sa

în funcție.

În ce privește cererea

de suspendare a ordinului până la soluționarea irevocabilă a acțiunii, s-a constatat

că aceasta nu a mai fost susținută de reclamant.

împotriva sentinței

Ambii pârâți au atacat

cu recurs sentința menționată.

Direcția de Sănătate Publică

ca deplin temeinică și legală, a Fișei de evaluare din 01 aprilie 2009 întocmită

de Comisia de evaluare constituită la nivelul Direcției de Sănătate Publică A.,

inclusiv a anexei la fișa de evaluare conținând modul de calcul al calificativului

„Nesatisfăcător" și exonerarea instituției de obligația de plată a cheltuielilor

de judecată în valoare de 1.940 RON împreună cu pârâtul Ministerul Sănătății.

În motivarea cererii sale

de recurs, Direcția de Sănătate Publică A. a arătat că instanța de fond a anulat

în mod nelegal și netemeinic fișa de evaluare, deși aceasta a fost întocmită cu

respectarea procedurii de evaluare și a metodologiei de calcul al indicatorilor

de performanță, aprobate prin Ordinele Ministrului Sănătății nr. 112/2007 și

nr. 1480/2008, iar expertiza judiciară dispusă în cauză a concluzionat că punctajul

acordat intimatului-reclamant a fost calculat corect.

A mai arătat că în temeiul

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanța este competentă să se pronunțe

și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii

actului supus judecății, dar operațiunile premergătoare pot fi anulate numai dacă

sunt nelegale. Or, în speță, nelegalitatea Ordinului nr. 925 din 15 mai 2009 nu

a fost o consecință a nelegalității fișei de evaluare, ci a neîndeplinirii unei

alte condiții prevăzute de lege și anume inexistența unor motive imputabile reclamantului

pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanță.

Recurentul-pârât Ministerul

Sănătății și-a întemeiat calea de atac pe prevederile art. 304 pct. 8 și 9 și

art. 304

1

aplicării corecte a dispozițiilor art. 183

3

din Legea nr. 95/2006, în

condițiile în care intimatul-reclamant nu a îndeplinit indicatorii de performanță

pe care și i-a asumat personal.

A arătat, de asemenea,

că raționamentul instanței este ilogic, pentru că, deși a confirmat corectitudinea

modalității de calcul al punctajului, totuși a anulat actele emise de comisiile

de evaluare.

În opinia recurentului-pârât,

sarcina probei revenea reclamantului, care ar fi trebuit să demonstreze care a fost

motivul independent de voința sa care a condus la nerealizarea indicatorilor, a

căror renegociere nu a solicitat-o.

Prin întâmpinarea depusă

la dosar, intimatul-reclamant a solicitat respingerea ambelor recursuri ca nefondate,

arătând, în esență, că instanța de fond a reținut în mod corect inexistența unor

motive imputabile pentru nerealizarea indicatorilor de performanță, în condițiile

în care a preluat o unitate sanitară cu arierate de peste 600.000 RON, iar la finele

anului 2008 a realizat un profit de peste 1.800.000 RON, sumă disponibilă într-un

cont bancar.

Curți asupra recursurilor

Examinând cauza prin prisma

motivelor invocate de recurenții-pârâți și a prevederilor art. 304

1

de drept relevante

Intimatul-reclamant a

dedus controlului instanței de contencios administrativ Ordinul nr. 925 din 15 mai

2009, prin care Ministerul Sănătății a dispus revocarea sa din funcția de manager

al Spitalului Municipal S., județul Alba, precum și în temeiul art. 18 alin. (2)

din Legea nr. 554/2004, actele și operațiunile administrative care au stat la baza

emiterii ordinului.

Măsura revocării intimatului-reclamant

din funcția de manager a fost motivată prin nerealizarea indicatorilor de performanță

ai managementului Spitalului public și a fost întemeiată pe dispozițiile art. 178,

alin. (3) și ale art. 200 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 95/2006, privind

reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare; ale Ordinului

ministrului sănătății publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanță în

baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte

de termen, cu modificările și completările ulterioare, ale lit. b) a capitolului

VIII din contractul de management nr. 97 din 14 decembrie 2006, cu modificările

și completările ulterioare.

La emiterea ordinului

a fost avut în vedere referatul Comisiei Centrale de evaluare din 30 aprilie 2009,

care la rândul său a avut ca bază fișa de evaluare și calificativul „nesatisfăcător”

propus de Comisia de evaluare din cadrul Direcției de Sănătate Publică A.

În raport cu circumstanțele

de fapt stabilite pe baza probatoriului administrat în cauză (înscrisuri și expertiză

contabilă), soluția pronunțată de instanța de fond reflectă interpretarea și aplicarea

corectă a prevederilor legale pertinente cauzei.

Așa cum în mod just a

reținut judecătorul fondului, art. 183

3

lit. b) din Legea nr. 95/2006,

în forma în vigoare în perioada supusă evaluării, prevedea clar două condiții pentru

încetarea contractului de management prin revocarea în funcție a managerului: (i)

nerealizarea indicatorilor de performanță ai managementului spitalului public, prevăzuți

în ordinul ministrului sănătății, timp de minim un an și (ii) existența unor motive

imputabile managerului, care au dus la nerealizarea indicatorilor.

Or, nici motivarea actelor

deduse judecății, nici probele administrate în cauză nu au relevat împrejurări imputabile

intimatului-reclamant, constând în decizii manageriale inadecvate situației economico-financiare

a spitalului, care să fi produs efecte negative asupra activității acestuia.

Dimpotrivă, expertiza

de specialitate dispusă potrivit art. 201 C. proc. civ. a confirmat susținerile

intimatului-reclamant, în sensul că, deși în termeni abstracți, indicatorii asumați

prin contract nu au fost atinși, astfel că indicatorii C1 și C4 și punctajul aferent

au fost calculate corect în raport cu prevederile Ordinului nr. 1490/2008 și Ordinului

nr. 112/2007, totuși nu există motive imputabile pentru nerealizarea indicatorilor

de performanță, pentru că la calculul lor nu se ține seama de soldul de la începutul

și sfârșitul anului financiar-contabil, deși acesta influențează managementul activității

financiar- contabile.

Contrar susținerilor Ministerului

Sănătății, nu destinatarului actului administrativ îi revine sarcina probei inexistenței

motivelor imputabile, ci, dimpotrivă, autoritatea emitentă are sarcina de a demonstra

conformitatea deplină a actului administrativ cu cerințele cumulative ale legii,

depunând la dosar documentația avută în vedere, conform art. 13 din Legea nr. 554/2004.

În contextul astfel configurat,

a menține ordinul de revocare din funcție numai pentru motivul că intimatul-reclamant

nu a solicitat, anterior evaluării, renegocierea indicatorilor în raport cu situația

financiar-contabilă a unității medicale la preluarea funcției ar fi o soluție profund

disproporționată, care ar încălca echilibrul rezonabil între interesul public al

bunei desfășurări a activității spitalului și interesul privat legat de stabilitatea

în funcție pe durata contractului de management.

În ceea ce privește recursul

Direcției de Sănătate Publică A., fără a ignora împrejurarea că modul de calcul

al indicatorilor a fost constatat a fi fost corect, raportat la dispozițiile cuprinse

în ordinele Ministerului Sănătății, Curtea reține că, în același timp, fișa de evaluare

întocmită de Direcția de Sănătate Publică Alba este cea care a stabilit calificativul

„nesatisfăcător”, menținut de Comisia Centrală, fără a se fi analizat existența

unei corelații a gradului de îndeplinire a indicatorilor cu o conduită culpabilă

a celui evaluat.

Procedura de evaluare

a activității managerului de spital fiind una complexă, în care intervin și se întrepătrund

manifestarea de voință a autorității centrale de specialitate și a structurii sale

deconcentrate la nivel județean, care concură la emiterea actului final, potrivit

atribuțiilor expres prevăzute în legislația primară și secundară la care s-a făcut

referire, instanța de control judiciar constată că sentința Curții de apel nu este

susceptibilă de critici nici din perspectiva aplicării art. 18 alin. (2) din Legea

nr. 554/2004.

pronunțate în recurs

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte

va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței,

potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 8 și 9 și

art. 304

1

Respinge recursurile declarate

de Direcția de Sănătate Publică A. și Ministerul Sănătății împotriva sentinței

nr. 127 din 04 mai 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 448/2011
6, D.3) pe care acesta și i-a asumat prin contractul de management al spitalului public din 14 decembrie 2006, modificat ulterior prin acte adiționale. Conform prevederilor art. 5 din Ordinul ministrului sănătății nr. 112/2006, în situația
ÎCCJ 2010-03-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1755/2010
efectuat printr-un ordin separat, ce nu a fost contestat de reclamant. Instanța a mai reținut faptul că raportul de activitate pe anul 2007 a fost contestat de reclamant, contestația fiind respinsă prin Hotărârea nr. 269 din 24 aprilie 2008
ÎCCJ 2010-11-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4990/2010
prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, modificată, după cum rezultă din adresa din 16 septembrie 2008 emisă de pârât. Pe fondul cauzei, instanța a arătat că actul administrativ atacat - prin care s-a dispus revocarea reclamantei din fu
ÎCCJ 2010-10-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4535/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 38/CA/2010–PI din 25 ianuarie 2010 a respins ca
ÎCCJ 2010-10-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4680/2010
ții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei de interes, și a admis în parte acțiunea formulată de reclamant. Curtea de Apel a anulat Ordinul nr. PP/200
Sursă