ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6558/2009

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc.

civ., asupra cauzei civile de fată, retine următoarele:

La data de 23

mai 2008, reclamanta C.V. a chemat în judecată pe pârâții Municipiul Pitești și

Primarul Municipiului Pitești, pentru ca în contradictoriu cu aceștia, să se

dispună anularea dispoziției nr. 2391 din 6 mai 2008 emisă de Primarul

municipiului Pitești și să se constate că reclamanta este îndreptățită la

despăgubiri pentru suprafața de 332,37 mp ce a fot expropriată și care în

prezent este ocupată de construcții de utilitate publică.

Reclamanta a

precizat că este moștenitoarea defunctei S.F. și că prin notificarea nr. 1254

din 7 august 2008, a solicitat despăgubiri pentru imobilele expropriate de la

autoarea sa, respectiv terenul în litigiu în suprafață de 450 mp și construcție

în suprafață de 132,37 mp

.

A precizat de

asemenea că în baza Legii nr. 18/1991 i s-a reconstituit dreptul de proprietate

pentru suprafața de 250 mp din terenul expropriat, fiind îndreptățită la

diferența de 450 mp

.

A arătat că,

pentru această suprafață de teren, în mod eronat s-a respins cererea de despăgubire

și că nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru acest teren, întrucât

prin actele anexate notificării a făcut dovada și cu privire la terenul

solicitat ca diferență.

Prin sentința

civilă nr. 194 din 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția

civilă, s-a admis contestația formulată de reclamanta C.V. în contradictoriu cu

pârâții Municipiul Pitești prin primar, Primarul municipiului Pitești, s-a

anulat în parte dispoziția nr. 2391 emisă la 6 mai 2008 de Primăria

municipiului Pitești, respectiv art. 1 din această dispoziție și s-a constatat

că reclamanta este îndreptățită să primească despăgubiri în condițiile legii

speciale și pentru terenul în suprafață de 450 mp.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că în perioada anilor 1959-1961, autoarea

reclamantei S.F. figura în registrul agricol al Primăriei municipiului Pitești

cu suprafața de 6 ari, iar din înscrisurile aflate la dosar, filele 10-13 a

rezultat că aceeași autoare a fot expropriată prin Decretul nr. 191/1974 la

poz.83 cu teren în suprafață de 450 mp și construcții în suprafață de 132,37

mp.

Apărarea intimatului

Primarul municipiului Pitești în sensul că reclamanta nu face dovada calității

de proprietar al bunului la data preluării abuziva a fost respinsă de instanță,

cu motivarea că dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 prevăd că

în absența unor probe contrare existente și, după caz, întinderea dreptului de

proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate

prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura

preluării abuzive.

La alin. (2) al

aceluiași text de lege, se prevede că în aplicarea prevederilor alin. (1) și în

absența unor probe contrare, persoana

individualizată

în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau,

după caz, s-a pus în executate măsura preluării abuzive este presupusă

că deține imobilul sub nume de proprietar.

Astfel, instanța a

reținut că petenta a făcut pe deplin dovada atât a dreptului său de proprietate,

cât și a întinderii acestui drept cu privire la terenul solicitat prin

notificare.

Totodată, s-a mai

reținut că suprafața de 250 mp pentru care petentei i s-a reconstituit dreptul

de proprietate în temeiul Legii

nr.

18/1991, excede suprafeței de 450 mp ce a făcut obiectul exproprierii.

Din cuprinsul

întâmpinării formulate de pârâtă a rezultat că în prezent terenul solicitat

este ocupat de construcția blocului B4, zona funcțională a acestuia și str. C.,

aspect confirmat și de către petentă.

În aceste condiții,

instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (4)

raportat la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 care prevăd că, în cazul în

care întreg terenul este afectat de lucrări de utilitate publică, măsurile

reparatorii se stabilesc în echivalent, constând în despăgubiri acordate în

condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a

despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Apelul declarat de

pârâții Municipiul Pitești și primarul municipiului Pitești împotriva sentinței

a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 265/A din l5 decembrie 2008 a

Curții de Apel Pitești, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale,

minori și de familie, pentru argumentele ce succed:

Criticile

formulate de pârâții-apelanți nu se verifică, întrucât la dosarul cauzei există

probe suficiente în sensul că autoarea reclamantei, defuncta S.F. a deținut în

proprietate terenul în suprafață de 450 mp, respectiv adeverința emisă de

Primăria municipiului Pitești cu nr. 5977 din 15 martie 1991 din care rezultă

că în perioada 1959-1961 autoarea reclamantei figura cu rol agricol în

Municipiul Pitești, cu teren curți în suprafață de 6 arii, situație rezultată

din volumul 3/28 f. 9, adeverința nr. 2673 din 13 iulie 2000 emisă de SC A.C.

SA (f.11), fișa „proprietari" S.F. (f. 12), poziția 83 din anexa la

Decretul de expropriere nr. 181/1974 unde autoarea reclamantei, defuncta S.F.

figurează cu suprafața de 450 mp expropriată (f. 37), probe ce se coroborează

cu declarația dată de aceeași autoare în fața vicepreședintelui fostului

Consiliu Popular al Municipiului Pitești.

Cu privire la certificatul fiscal nr. 141817 din 7 august 2001, în

sensul că la

matricola pe anii

1974-1975, S.F. nu figurează cu teren, Curtea a reținut că această probă

prezintă relevanță în soluționarea pricinii atâta timp cât privește o situație

de fapt la o dată ulterioară decretului de expropriere, dată la care terenul

fiind expropriat, nu mai putea să apară ca aparținând autoarei S.F.

Împotriva

deciziei au declarat recurs pârâții criticând-o pentru nelegalitate din prisma

dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu referire la art. 24 din Legea

nr. 10/2001.

Prin dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța nu putea să

dea eficientă textului indicat, deoarece

există dovada contrară referitoare la întinderea dreptului de proprietate

evidențiat în actul de preluare, respectiv certificatul fiscal nr. 141817 din 7

august 2001 din care rezultă că în anii 1974-1975 reclamanta nu avea teren.

Intimata,

prin întâmpinarea formulată solicită respingerea recursului ca nefondat.

Analizând

hotărârea prin prisma criticii formulate, a probatoriilor administrate și a

dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte reține caracterul nefondat al

recursul pentru considerentele ce se vor arăta.

Art.

24 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile

preluate în mod abuziv în perioada 6 martie

1945-22 decembrie 1989, instituie o prezumție legală relativă în favoarea

persoanelor îndreptățite la aplicarea Legii nr. 10/2001 .

Astfel, potrivit art.

24 alin. (1), în absența unor probe contrare, existența și, după caz,

întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul

normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau

s-a pus în executare măsura preluării abuzive, iar conform alin. (2) al

aceluiași articol , în absența unor probe contrare, persoana individualizată în

actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în

executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume

de proprietar.

Recurentul

invocă drept probă contrarie cele înscrise în decretul de expropriere

împrejurarea că la matricola pe anii 1974-1975, autoarea reclamantei, S.F. nu

figura cu teren.

Înscrisul nu face dovada contrară celor menționate în decret întrucât

atestă situații de fapt ulterioare

exproprierii., astfel cum au reținut ambele instanțe de fond.

Așadar, instanța

de apel a aplicat corect legea atunci când a dat eficiență dispozițiilor art.

24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Înalta Curte,

pentru cele ce preced, va respinge recursul ca nefondat, în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de pârâții Primarul municipiului Pitești și Municipiul

Pitești împotriva deciziei nr. 265/A din 15 decembrie 2008 pronunțată de Curtea

de Apel Pitești, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori

și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 11 iunie 2009.