ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1520/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

26 februarie 2009, reclamantul P.F. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.

să se dispună anularea hotărârii comisiei de soluționare a

contestațiilor, prin care a fost respinsă contestația sa formulată

împotriva rezultatului probei de interviu din cadrul concursului organizat în

perioada 28 august – 1 septembrie 2008 pentru ocuparea funcției de comisar

șef secție adjunct în cadrul Gărzii Financiare Olt, precum

și a hotărârii comisiei de concurs.

Reclamantul a solicitat de asemenea

să se constate că la proba interviu a întrunit condițiile

necesare pentru acordarea punctajului minim de 70 de puncte și să fie

declarat admis pentru ocuparea acestei funcții publice.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că proba interviului din cadrul concursului la care a

participat în perioada 28 august – 1 septembrie 2008 a fost nelegal organizată sub forma unui examen oral, pentru care nu au fost avute în

vedere testele specifice prevăzute de metodologia de desfășurare

și nu i-au fost acordate cele 70 de puncte pentru activitatea

managerială, CV și mod de prezentare, care erau suficiente pentru a

depăși baremul minim.

Reclamantul a mai arătat că la

această probă i-au fost acordate în mod greșit numai 49 de puncte,

iar în cadrul contestației a obținut un punctaj de 56 de puncte și

cu toate acestea, contestația i-a fost respinsă, cu motivarea că

nu a existat o diferență de minimum 10 puncte între punctajul acordat

de comisia de analiză și cel acordat de comisia de concurs.

Curtea de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca

neîntemeiată, cu motivarea că reclamantul nu a obținut punctajul

minim necesar pentru a fi admis, deoarece comisia de soluționare a

contestațiilor nu i-a acordat cel puțin 10 puncte peste punctajul

comisiei de concurs, potrivit dispozițiilor art. 21 din Regulamentul de organizare

și desfășurare a concursurilor prevăzut ca anexă la H.G.

nr. 1209/2003.

Potrivit acestor dispoziții legale,

s-a reținut că dacă între punctajul acordat de comisia de concurs

și cel apreciat de comisia de soluționare a contestațiilor nu

este o diferență mai mare de 10 puncte, contestația va fi

respinsă.

Din acest motiv, instanța de fond a

considerat că evaluarea probei de interviu susținută de

reclamant s-a efectuat cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare

și desfășurare a concursurilor.

Împotriva acestei sentințe, a

declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală

și netemeinică.

În primul motiv de recurs, s-a

susținut că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se sprijină sau cuprinde considerente străine de natura pricinii, cum

sunt cele referitoare la contestarea procedurii de desfășurare a probei

de interviu, deși contestația a fost formulată numai sub

aspectul notării.

În dezvoltarea acestei critici,

recurentul a arătat că prin contestația sa a solicitat să

fie notat în mod obiectiv, în sensul acordării punctajelor stabilite în

anunțul și planul de interviu, conform cărora trebuia să

obțină cel puțin 70-80 de puncte și să fie declarat

admis pentru ocuparea funcției publice pentru care s-a organizat

concursul.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs,

s-a susținut că instanța de fond nu a precizat motivele pentru

care nu s-au acordat punctaje în baza înscrisurilor depuse pentru activitatea

profesională desfășurată, pentru competențe/aptitudini

manageriale, pentru modul de prezentare și pentru bibliografia

stabilită pentru concurs. În raport de aceste criterii, recurentul a

arătat că rezulta un punctaj superior celui de 50 de puncte care era minim

necesar pentru admiterea sa la concursul de ocupare a funcției de comisar

șef secție-adjunct la Garda Financiară, secția Olt.

Analizând actele și lucrările dosarului,

în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304/1 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru

următoarele considerente:

Instanța de fond a constatat corect

că recurentul-reclamant nu a dovedit îndeplinirea condițiilor legale

pentru a fi declarat admis la concursul organizat de A.N.A.F. pentru ocuparea

funcției publice de conducere de Comisar Șef Secție adjunct la Garda

Financiară, secția Olt.

Conform dispozițiilor art. 11 din H.G.

nr. 1.209/2003, pentru a fi declarați admiși la concurs, candidații

trebuie să promoveze proba scrisă și proba de interviu, cu un

punctaj de minimum 50 de puncte.

Recurentul-reclamant nu a promovat proba

de interviu, iar contestația sa a fost respinsă, deoarece punctajul

acordat de comisia de soluționare a contestațiilor, deși a fost

superior celui acordat de comisia de concurs, nu a fost cu cel puțin 10

puncte mai mare pentru a determina admiterea contestației.

Această soluție a fost

menținută de instanța de fond în conformitate cu

dispozițiile art. 21 din Regulamentul de organizare și

desfășurare a concursurilor, prevăzut ca anexă la H.G. nr.

1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor

publici, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit

acestei reglementări, contestația va fi respinsă dacă între

punctajul acordat de comisia de concurs și cel apreciat de comisia de

soluționare a contestațiilor nu este o diferență mai mare

de 10 puncte /probă.

De asemenea, instanța de fond a

constatat corect că atribuțiile de notare a candidaților aparțin

comisiei de concurs, potrivit dispozițiilor art. 4 din Regulamentul de organizare

și desfășurare a concursurilor prevăzut de H.G. nr.

1209/2003.

În exercitarea controlului de legalitate,

instanța de fond a verificat respectarea condițiilor legale de

organizare și desfășurare a concursului, neavând însă

competența modificării notării candidaților de către

membrii celor două comisii.

Astfel, s-a avut în vedere că

rezultatul recurentului-reclamant la proba de interviu a fost obținut din

totalul punctajelor obținute pentru activitatea profesională, pentru

bibliografie, pentru competențe manageriale și pentru modul de

prezentare, fără a fi posibilă acordarea altor punctaje pentru

fiecare criteriu, în limita maximă prevăzută în planul de

interviu.

Pentru acest considerent, se

dovedește a fi vădit neîntemeiată susținerea recurentului

privind dreptul său de a obține cel puțin 70-80 de puncte la

proba de interviu, dat fiind că acest punctaj a fost stabilit de

către candidat, prin totalizarea punctajelor maxime prevăzute în

planul de interviu pentru fiecare criteriu și prin încălcarea

competenței exclusive a comisiilor de concurs în activitatea de notare.

Soluția instanței de fond s-a

întemeiat corect pe aceste atribuții recunoscute de lege comisiilor de concurs

și a fost motivată în conformitate cu dispozițiile art. 261 pct.

5 C. proc. civ., în sensul că au fost expuse argumentele de fapt și

de drept pentru care a fost respinsă acțiunea și pentru care au

fost înlăturate apărările formulate de recurentul-reclamant.

Față de motivele expuse,

constatând că hotărârea atacată este legală și

temeinică, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de P.F.

împotriva sentinței nr. 152 din 28 aprilie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 17 martie 2010.