ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1520/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 26 februarie 2009, reclamantul P.F. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. să se dispună anularea hotărârii comisiei de soluționare a contestațiilor, prin care a fost respinsă contestația sa formulată împotriva rezultatului probei de interviu din cadrul concursului organizat în perioada 28 august – 1 septembrie 2008 pentru ocuparea funcției de comisar șef secție adjunct în cadrul Gărzii Financiare Olt, precum și a hotărârii comisiei de concurs. Reclamantul a solicitat de asemenea să se constate că la proba interviu a întrunit condițiile necesare pentru acordarea punctajului minim de 70 de puncte și să fie declarat admis pentru ocuparea acestei funcții publice.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că proba interviului din cadrul concursului la care a participat în perioada 28 august – 1 septembrie 2008 a fost nelegal organizată sub forma unui examen oral, pentru care nu au fost avute în vedere testele specifice prevăzute de metodologia de desfășurare și nu i-au fost acordate cele 70 de puncte pentru activitatea managerială, CV și mod de prezentare, care erau suficiente pentru a depăși baremul minim. Reclamantul a mai arătat că la această probă i-au fost acordate în mod greșit numai 49 de puncte, iar în cadrul contestației a obținut un punctaj de 56 de puncte și cu toate acestea, contestația i-a fost respinsă, cu motivarea că nu a existat o diferență de minimum 10 puncte între punctajul acordat de comisia de analiză și cel acordat de comisia de concurs.

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată, cu motivarea că reclamantul nu a obținut punctajul minim necesar pentru a fi admis, deoarece comisia de soluționare a contestațiilor nu i-a acordat cel puțin 10 puncte peste punctajul comisiei de concurs, potrivit dispozițiilor art. 21 din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursurilor prevăzut ca anexă la H.G. nr. 1209/2003. Potrivit acestor dispoziții legale, s-a reținut că dacă între punctajul acordat de comisia de concurs și cel apreciat de comisia de soluționare a contestațiilor nu este o diferență mai mare de 10 puncte, contestația va fi respinsă. Din acest motiv, instanța de fond a considerat că evaluarea probei de interviu susținută de reclamant s-a efectuat cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare și desfășurare a concursurilor.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică. În primul motiv de recurs, s-a susținut că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde considerente străine de natura pricinii, cum sunt cele referitoare la contestarea procedurii de desfășurare a probei de interviu, deși contestația a fost formulată numai sub aspectul notării. În dezvoltarea acestei critici, recurentul a arătat că prin contestația sa a solicitat să fie notat în mod obiectiv, în sensul acordării punctajelor stabilite în anunțul și planul de interviu, conform cărora trebuia să obțină cel puțin 70-80 de puncte și să fie declarat admis pentru ocuparea funcției publice pentru care s-a organizat concursul.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs, s-a susținut că instanța de fond nu a precizat motivele pentru care nu s-au acordat punctaje în baza înscrisurilor depuse pentru activitatea profesională desfășurată, pentru competențe/aptitudini manageriale, pentru modul de prezentare și pentru bibliografia stabilită pentru concurs. În raport de aceste criterii, recurentul a arătat că rezulta un punctaj superior celui de 50 de puncte care era minim necesar pentru admiterea sa la concursul de ocupare a funcției de comisar șef secție-adjunct la Garda Financiară, secția Olt. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304/1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a constatat corect că recurentul-reclamant nu a dovedit îndeplinirea condițiilor legale pentru a fi declarat admis la concursul organizat de A.N.A.F.

pentru ocuparea funcției publice de conducere de Comisar Șef Secție adjunct la Garda Financiară, secția Olt. Conform dispozițiilor art. 11 din H.G. nr. 1.209/2003, pentru a fi declarați admiși la concurs, candidații trebuie să promoveze proba scrisă și proba de interviu, cu un punctaj de minimum 50 de puncte. Recurentul-reclamant nu a promovat proba de interviu, iar contestația sa a fost respinsă, deoarece punctajul acordat de comisia de soluționare a contestațiilor, deși a fost superior celui acordat de comisia de concurs, nu a fost cu cel puțin 10 puncte mai mare pentru a determina admiterea contestației. Această soluție a fost menținută de instanța de fond în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursurilor, prevăzut ca anexă la H.G.

nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestei reglementări, contestația va fi respinsă dacă între punctajul acordat de comisia de concurs și cel apreciat de comisia de soluționare a contestațiilor nu este o diferență mai mare de 10 puncte /probă. De asemenea, instanța de fond a constatat corect că atribuțiile de notare a candidaților aparțin comisiei de concurs, potrivit dispozițiilor art. 4 din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursurilor prevăzut de H.G. nr. 1209/2003. În exercitarea controlului de legalitate, instanța de fond a verificat respectarea condițiilor legale de organizare și desfășurare a concursului, neavând însă competența modificării notării candidaților de către membrii celor două comisii.

Astfel, s-a avut în vedere că rezultatul recurentului-reclamant la proba de interviu a fost obținut din totalul punctajelor obținute pentru activitatea profesională, pentru bibliografie, pentru competențe manageriale și pentru modul de prezentare, fără a fi posibilă acordarea altor punctaje pentru fiecare criteriu, în limita maximă prevăzută în planul de interviu. Pentru acest considerent, se dovedește a fi vădit neîntemeiată susținerea recurentului privind dreptul său de a obține cel puțin 70-80 de puncte la proba de interviu, dat fiind că acest punctaj a fost stabilit de către candidat, prin totalizarea punctajelor maxime prevăzute în planul de interviu pentru fiecare criteriu și prin încălcarea competenței exclusive a comisiilor de concurs în activitatea de notare.

Soluția instanței de fond s-a întemeiat corect pe aceste atribuții recunoscute de lege comisiilor de concurs și a fost motivată în conformitate cu dispozițiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., în sensul că au fost expuse argumentele de fapt și de drept pentru care a fost respinsă acțiunea și pentru care au fost înlăturate apărările formulate de recurentul-reclamant. Față de motivele expuse, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.F. împotriva sentinței nr. 152 din 28 aprilie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2010.