ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2657/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2657/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 10 august 2010, reclamantul R.V.E. a chemat în judecată Guvernul României și A.N.A.F., solicitând anularea raportului final întocmit cu ocazia finalizării concursului organizat în perioada 28 - 30 iulie 2010 pentru ocuparea funcției publice de secretar al municipiului Caracal, și validarea punctajelor acordate de comisia de soluționare a contestațiilor formulate la cele două probe susținute. Reclamantul a mai cerut și declararea sa ca admis la concurs, prin obligarea celei de-a doua pârâte la întocmirea raportului final cu luarea în considerare a punctajului obținut după contestarea rezultatelor inițiale.
De asemenea, reclamantul a invocat prin acțiune și excepția de nelegalitate a prevederilor art. 65 lit. c) și art. 66 lit. c) din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici. În motivarea cererii, reclamantul a învederat că, în urma soluționării contestațiilor formulate referitor la punctajul inițial, de 158 puncte, obținut la cele două probe ale concursului, a fost declarat respins, deși, punctajul stabilit ulterior, de 166,6 puncte, era superior celui acordat pentru candidatul declarat admis, G.C.I., de 159,4 puncte. Sub acest aspect, reclamantul a învederat că sunt nelegale dispozițiile din H.G. nr. 611/2008 potrivit cărora contestația se respinge dacă între punctajul acordat de comisia de concurs și cel stabilit de comisia de soluționarea contestațiilor nu este o diferență mai mare de 10 puncte.
În acest sens, s-a arătat că aceste prevederi contravin dispozițiilor Legii nr. 188/1999, art. 55 și 57 alin. (3). La data de 23 septembrie 2010, M.A.I., în calitate de inițiator al H.G. nr. 611/2008, a formulat cerere de intervenție în interesul Guvernului României, solicitând respingerea excepției de nelegalitate, cerere admisă în principiu prin Încheierea din 22 octombrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Prin Sentința nr. 545 din 26 noiembrie 2010 a aceleiași instanțe s-a admis cererea de intervenție și s-au respins ca neîntemeiate, atât excepția de nelegalitate, cât și acțiunea formulată de reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că dispozițiile a căror nelegalitate s-a invocat pe cale de excepție nu contravin principiului competenței profesionale, reglementat de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, hotărârea de guvern acordând credit evaluării inițiale făcute de comisia de concurs, în exercitarea atribuțiilor legale de a stabili în amănunt regulile de organizare și desfășurare a concursurilor de recrutare a funcționarilor publici. Instanța a reținut că, întrucât punctajul acordat reclamantului de către comisia de soluționare a contestațiilor nu prezintă o diferență mai mare de 10 puncte față de punctajul stabilit de comisia de concurs, acțiunea apare ca neîntemeiată, solicitările fiind indisolubil legate de modul de soluționare a excepției de nelegalitate invocate.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul R.V.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamantul a învederat că instanța de fond nu a analizat excepția de nelegalitate prin prisma definiției principiului competenței reglementat de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 și art. 4 lit. a) din H.G. nr. 611/2008, dând o interpretare proprie acestei sintagme. În acest sens, reclamantul a arătat că dispozițiile art. 65 lit. c) și art. 66 lit. c) din H.G. nr. 611/2008 diminuează ori chiar înlătură posibilitatea candidatului de a beneficia de nota mai favorabilă pe care ar obține-o după recorectarea lucrării sau reevaluarea răspunsurilor date la interviu.
S-a precizat că prevederile sus-menționate au un caracter arbitrar, nu au bază legală și afectează, prin stabilirea acelei diferențe de punctaj de 10 puncte, desfășurarea concursului în baza principiilor reglementate de Legea nr. 188/1999, precum și selectarea candidaților exclusiv pe criteriul competenței. Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Astfel, potrivit art. 261 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cu alte cuvinte considerentele trebuie să demonstreze în mod logic concordanța deplină dintre soluția din cauza respectivă și realitate.
Nu este suficientă precizarea normelor legale aplicabile și nici redarea în rezumat a probelor administrate, instanța având obligația să dea răspunsuri precise la toate capetele de cerere și la toate apărările formulate, pe baza probelor administrate, a argumentelor și raționamentelor juridice, a principilor și regulilor de drept substanțial și procesual. În cauză, se constată că soluția pronunțată nu corespunde acestor cerințe, instanța de fond neanalizând toate petitele acțiunii, rezumându-se doar a concluziona asupra netemeiniciei excepției de nelegalitate, pe considerentul că textele în litigiu din H.G. nr. 611/2008 sunt în concordanță cu dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Și sub acest aspect, sentința, pronunțându-se asupra legalității prevederilor art. 65 lit. c) și 66 lit. c) din hotărârea de guvern, nu a analizat excepția invocată prin prisma definiției principiului competenței, astfel cum este definit de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 și preluat în art. 4 lit. a) din H.G. nr. 611/2008. Potrivit acestui principiu, persoanele care doresc să acceadă sau să promoveze într-o funcție publică trebuie să dețină și să confirme cunoștințele și aptitudinile necesare exercitării funcției respective. Corelativ, aceleași acte normative definesc și un alt principiu care stă la baza organizării și dezvoltării carierei funcționarilor publici, respectiv cel al competiției, potrivit căruia confirmarea cunoștințelor și aptitudinilor necesare exercitării unei funcții publice se face prin concurs sau examen.
Astfel, instanța de fond, analizând dispozițiile a căror nelegalitate s-a invocat pe cale de excepție, trebuia să se pronunțe dacă, prin reglementarea acelei diferențe de notare mai mare de 10 puncte la o probă, nu a fost încălcat principiul competenței, în condițiile în care obiectivul fundamental al administrației publice îl constituie creșterea gradului de satisfacere a interesului public, oferirea de servicii publice profesioniste, care nu pot fi realizate fără a se urmări și unele caracteristici pe care trebuie să le aibă funcționarii publici, înglobate în ceea ce înseamnă competența profesională. De asemenea, Curtea constată că instanța de fond nu a analizat legalitatea și temeinicia celorlalte cereri cu care a fost învestită, având ca obiect invalidarea rezultatelor concursului organizat pentru ocuparea funcției publice de conducere de secretar al municipiului Caracal, desigur fără a se substitui în atribuțiile comisiilor de concurs.
Sub acest aspect, se constată și faptul că nu a fost chemat la proces și funcționarul public declarat admis în urma validării rezultatelor concursului, a cărui citare era imperios necesară pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă. Chiar dacă reclamantul nu a cerut introducerea în cauză a persoanei ce a câștigat concursul, instanța avea obligația, potrivit art. 129 alin. (4) C. proc. civ., de a pune în discuție participarea acesteia la proces. În raport de cele expuse mai sus, Curtea, admițând recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejucare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul formulat de R.V.E. împotriva Sentinței civile nr. 545 din 26 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 mai 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.