ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 702/2010

A

supra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată

la data de 12 martie 2009 la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a

cărei soluționare a fost declinată prin decizia nr. 858 din 19 mai 2009 de

această instanță în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție revizuientii M.F.

și M.A.A. au solicitat revizuirea deciziei nr. 316 din 16 februarie 2009 a

Curții de Apel București, secția a III-a civilă, arătând că prin această

decizie au fost

obligați să lase intimaților T.V., T.S.G., T.N.S.

și P.I. în deplină proprietate și posesie imobilul din București. S-a arătat că

printr-o altă decizie cu numărul 2723 din 18 noiembrie 2005 Curtea de Apel

București, secția a VII-a civilă, a fost respins ca nefondat recursul declarat

de recurenta T.V. împotriva deciziei nr. 874 din 19 mai 2005 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în contradictoriu cu

revizuienții, fiind incidente în acest fel dispozițiile art. 322 alin. (1) pct.

7 C. proc. civ., existând în cauză două hotărâri definitive potrivnice, date de

instanțe de același grad în una și aceeași pricină.

Revizuirea este inadmisibilă.

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri dată de

o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există

hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade

deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași

calitate.

Rațiunea reglementării acestui caz de revizuire o constituie necesitatea

de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat.

Pe de altă parte posibilitatea de a obține revizuirea pentru contrarietate

de hotărâri este condiționată de împrejurarea ca în cadrul celui de al doilea

proces să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat, sau chiar dacă a

fost invocată, instanța să fi omis să o analizeze.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 3 februarie

2006 la Judecătoria sector 3 reclamanții T.V., T.S.G. și T.N.S. au chemat în

judecată pe pârâții M.F., M.A. și P.I. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța

să fie obligați să le lase în deplină proprietate și posesie apartamentele

situate în București, ca urmare a comparării titlurilor de proprietate.

Acest ciclu procesual a fost finalizat prin

decizia nr. 316 din 16 februarie 2009 a

Curții de Apel București, s

ecția

a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie, prin care instanța a admis

recursul formulat de recurenții-reclamanți T.V., T.S.G. și T.N.S. împotriva

deciziei civile nr. 754 din 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția

a V-a civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți M.F., M.A. și P.I.; a modificat

în tot

decizia recurată, în sensul că a admis apelul

formulat de apelanții-reclamanti T.V., T.S.G. si T.N.S. împotriva sentinței

civile nr. 9629 din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Judecătoria sector 3

București, pe care a schimbat-o în tot, admițând în parte acțiunea. A obligat

pe pârâții M.F. și M.A. să lase în deplină proprietate și posesie imobilul din sector

3 reclamanților. A respins acțiunea față de P.I. pentru lipsa calității

procesuale pasive.

Pe de altă parte, prin decizia civilă nr. 2723 R din 18 noiembrie 2005

Curtea de Apel București, secția a VII-a civila și pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins ca nefondat recursul declarat

de recurenta-reclamantă T.V. împotriva deciziei civile nr. 874 A din 19 mai

2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în

contradictoriu cu intimații-pârâți M.F., M.A., P.I., Municipiul București prin Primarul

General și SC C.I. SA încheind ciclu procesual inițiat prin cererea de chemare

în judecată având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de

vânzare-cumpărare nr. 211 din 13 decembrie 1996, respectiv nr. 676 din 22

ianuarie 1997 formulată de reclamanta T.V. în contradictoriu cu pârâții P.I., M.F.,

M.A., Municipiul București prin Primarul General, SC C.I. SA și cererea de

chemare în garanție formulată de reclamanții M.F. și M.A. în contradictoriu cu

pârâtul SC C.I. SA.

Așa fiind, cum din lucrările dosarului rezultă că nu este identitate de

obiect și prin urmare, nici de cauză juridică, chiar dacă există o identitate

parțială a cadrului procesual, nu sunt îndeplinite condițiile art. 166 C. proc.

civ. și 1201 C. civ. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, în

soluționarea cererii de revizuire verificându-se încadrarea în condițiile

limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., finalitatea pentru revizuirea

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. fund respectarea

principiului autorității de lucru judecat. Cum hotărârile pretins potrivnice nu

conțin elementele specifice pentru a se reține tripla identitate potrivit art. 1201

C. civ., cererea de revizuire va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei nr. 316 din 16

februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, formulată de M.F.

și M.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 5 februarie 2010.