ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 702/2010

A supra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 12 martie 2009 la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a cărei soluționare a fost declinată prin decizia nr. 858 din 19 mai 2009 de această instanță în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție revizuientii M.F. și M.A.A. au solicitat revizuirea deciziei nr. 316 din 16 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, arătând că prin această decizie au fost obligați să lase intimaților T.V., T.S.G., T.N.S. și P.I. în deplină proprietate și posesie imobilul din București. S-a arătat că printr-o altă decizie cu numărul 2723 din 18 noiembrie 2005 Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă, a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenta T.V.

împotriva deciziei nr. 874 din 19 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în contradictoriu cu revizuienții, fiind incidente în acest fel dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., existând în cauză două hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad în una și aceeași pricină. Revizuirea este inadmisibilă. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Rațiunea reglementării acestui caz de revizuire o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat.

Pe de altă parte posibilitatea de a obține revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiționată de împrejurarea ca în cadrul celui de al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat, sau chiar dacă a fost invocată, instanța să fi omis să o analizeze. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 3 februarie 2006 la Judecătoria sector 3 reclamanții T.V., T.S.G. și T.N.S. au chemat în judecată pe pârâții M.F., M.A. și P.I. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să le lase în deplină proprietate și posesie apartamentele situate în București, ca urmare a comparării titlurilor de proprietate. Acest ciclu procesual a fost finalizat prin decizia nr. 316 din 16 februarie 2009 a Curții de Apel București, s ecția a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie, prin care instanța a admis recursul formulat de recurenții-reclamanți T.V., T.S.G.

și T.N.S. împotriva deciziei civile nr. 754 din 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți M.F., M.A. și P.I.; a modificat în tot decizia recurată, în sensul că a admis apelul formulat de apelanții-reclamanti T.V., T.S.G. si T.N.S. împotriva sentinței civile nr. 9629 din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Judecătoria sector 3 București, pe care a schimbat-o în tot, admițând în parte acțiunea. A obligat pe pârâții M.F. și M.A. să lase în deplină proprietate și posesie imobilul din sector 3 reclamanților. A respins acțiunea față de P.I. pentru lipsa calității procesuale pasive. Pe de altă parte, prin decizia civilă nr. 2723 R din 18 noiembrie 2005 Curtea de Apel București, secția a VII-a civila și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă T.V.

împotriva deciziei civile nr. 874 A din 19 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți M.F., M.A., P.I., Municipiul București prin Primarul General și SC C.I. SA încheind ciclu procesual inițiat prin cererea de chemare în judecată având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 211 din 13 decembrie 1996, respectiv nr. 676 din 22 ianuarie 1997 formulată de reclamanta T.V. în contradictoriu cu pârâții P.I., M.F., M.A., Municipiul București prin Primarul General, SC C.I. SA și cererea de chemare în garanție formulată de reclamanții M.F. și M.A. în contradictoriu cu pârâtul SC C.I. SA. Așa fiind, cum din lucrările dosarului rezultă că nu este identitate de obiect și prin urmare, nici de cauză juridică, chiar dacă există o identitate parțială a cadrului procesual, nu sunt îndeplinite condițiile art. 166 C. proc.

civ. și 1201 C. civ. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, în soluționarea cererii de revizuire verificându-se încadrarea în condițiile limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., finalitatea pentru revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. fund respectarea principiului autorității de lucru judecat. Cum hotărârile pretins potrivnice nu conțin elementele specifice pentru a se reține tripla identitate potrivit art. 1201 C. civ., cererea de revizuire va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei nr. 316 din 16 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, formulată de M.F. și M.A. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi 5 februarie 2010.