ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2745/2013

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin cererea

înregistrată la data de 18 septembrie 2012, revizuentul V.N.A. a formulat, în

contradictoriu cu intimatul V.I.L., cerere de revizuire a deciziei civile nr.

1587/R din 07 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în

Dosarul nr. 981/109/2010, cu motivarea că aceasta este contradictorie față de

decizia penală nr. 775/R din 04 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalului

Argeș, Secția penală, în Dosarul nr. 1107/828/2010.

În motivarea cererii,

s-a mai arătat că instanța civilă, la pronunțarea deciziei civile nr. 1587/R

din 07 octombrie 2010, nu a ținut cont de decizia penală nr. 775/R din 04

octombrie 2010, pronunțând o hotărâre nelegală și netemeinică.

În drept, cererea a fost

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ..

Prin decizia nr. 56 din

17 octombrie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins cererea de

revizuire, ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că revizuirea nu poate fi promovată decât în condițiile strict

reglementate de lege.

Potrivit art. 322

pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci

când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date

de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină, între

aceleași persoane, având aceeași calitate.

În speță, cererea de revizuire

este inadmisibilă pentru că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile

art. 322 pct. 7 C. proc. civ..

Această concluzie se impune

deoarece, pe de o parte, decizia civilă nr. 1587/R din 07 octombrie 2010, a cărei

revizuire se solicită, nu evocă fondul, prin aceasta fiind respins recursul formulat

de reclamantul V.I.L., ca nefondat și recursul declarat de pârâtul V.N.A. a fost

constatat nul, iar pe de altă parte, cele două decizii invocate nu sunt pronunțate

în aceeași pricină, fiind vorba de două cauze diferite, una civilă și cealaltă penală.

Împotriva acestei decizii

a exercitat calea de atac a recursului revizuentul V.N.A., solicitând modificarea

hotărârii, care este netemeinică și nelegală, cu consecința admiterii cererii de

revizuire.

Recurentul-revizuent a

arătat că cele două decizii invocate prin cererea de revizuire sunt potrivnice,

fiind îndeplinite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ.. În ambele dosare revizuentul

a avut calitatea de reclamant, iar intimatul pe cea de pârât, iar obiectul a fost

un raport de expertiză tehnică judiciară, întocmit de expertul D.G..

Decizia recurată a fost

dată cu interpretarea greșită a legii, cât și a motivului pe care revizuentul și-a

întemeiat acțiunea. Instanța a schimbat calitățile procesuale ale părților, atât

în considerente, cât și în dispozitiv. Instanța de revizuire nu a ținut cont de

decizia penală nr. 775/R din 04 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalului Argeș

și nu a înțeles conținutul cererii întemeiate pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ..

Totodată, instanța nu și-a exercitat rolul activ și nu a solicitat dosarele în care

s-au pronunțat cele două hotărâri judecătorești, ceea ce a modificat esențial dreptul

revizuentului, care a fost prejudiciat, după cum rezultă din toate actele și lucrările

celor două dosare, care urmează să fie anexate. Respingerea cererii de revizuire

reprezintă încălcarea dreptului revizuentului la un proces echitabil.

La termenul de judecată

din data de 21 mai 2013, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra admisibilității

recursului, în raport cu dispozițiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ. și, în temeiul

dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., va fi analizată cu prioritate excepția inadmisibilității

recursului, reținându-se următoarele:

Potrivit art. 328

alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de

atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită”.

În cauză, cererea de revizuire

a fost exercitată împotriva deciziei nr. 1587/R din 07 octombrie 2010 a Tribunalului

Argeș, secția civilă, hotărâre care este pronunțată de o instanță de recurs și care,

față de dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., are caracter irevocabil.

Pe cale de consecință,

în aplicarea art. 328 alin. (1) C. proc. civ. și hotărârea pronunțată în soluționarea

cererii de revizuire, respectiv decizia nr. 56 din data de 17 octombrie 2012 a Curții

de Apel Pitești, secția I civilă, împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs,

este o hotărâre irevocabilă.

Față de dispozițiile

art. 299 C. proc. civ., recursul exercitat, având ca obiect o hotărâre irevocabilă,

este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

revizuentul V.N.A. împotriva deciziei nr. 56 din data de 17 octombrie 2012 a Curții

de Apel Pitești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2013.