ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.11.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8927/2005

HOTĂRÂRE
07.11.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8927/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 4

martie 2003, la Curtea de Apel Craiova, T.S. a solicitat, în temeiul art. 322

pct. 7 C. proc. civ., revizuirea deciziilor civile nr. 231/1995 și nr.

351/A/2002 ale Tribunalului Gorj și prin desființarea acestor decizii să fie

menținută decizia civilă nr. 1295/1997 a Tribunalului Gorj.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia nr. 695 din 2 martie 2004, a respins cererea de revizuire

formulată de T.S. cu motivarea că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art.

322 pct. 7 C. proc. civ., „adică nu există contrarietate de hotărâri”.

Împotriva deciziei curții de apel a

declarat recurs T.S. dezvoltând motivele pentru care apreciază că, prin decizia

civilă nr. 231/1995, Tribunalul Gorj a soluționat greșit litigiul de fond

funciar în care părțile sunt implicate de mai mulți ani, iar, pe de altă parte,

argumentele pentru care consideră că hotărârile menționate în cererea de

revizuire sunt „în totală contrarietate”.

Recursul declarat nu este întemeiat.

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri, rămase definitive în instanța de apel sau prin

neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când

evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de

instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,

între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Hotărârile menționate în cererea de

revizuire nu sunt potrivnice în sensul definit prin art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., ele nefiind date în una și aceeași pricină, între aceleași persoane,

având aceeași calitate.

Este adevărat că atât prin decizia

nr. 1295/1997 cât și prin decizia nr. 351/A/2002 Tribunalul Gorj face referire

la decizia nr. 231/1995 a aceluiași tribunal, dar pricinile au fost diferite și

temeiul juridic diferit, nefiind contestată existența între părți, pe parcursul

mai multor ani, numeroase litigii de fond funciar pentru o suprafață de teren

de mică întindere.

Decizia curții de apel fiind dată cu

aplicarea corectă a legii, recursul declarat va fi respins ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 702/2010
A supra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 12 martie 2009 la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a cărei soluționare a fost declinată prin decizia nr. 858 din 19 mai 2009 de
ÎCCJ 2013-10-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3504/2013
vnice, respectiv decizia civilă nr. 416/A/2004 a Tribunalului Gorj și sentința civilă nr. 8074 din 20 decembrie 2005 a Judecătoriei Tg. Jiu, rămasă definitivă și irevocabilă prin anularea recursului ca nemotivat în termen. În drept, și-a în
ÎCCJ 2002-11-15
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2909/2005
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Secția comercială a Curții de Apel Craiova, prin decizia nr. 1860 din 15 noiembrie 2002, a admis recursul declarat de reclamantul C.L.M. Craiova
ÎCCJ 2003-11-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4903/2003
Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 2 aprilie 2003 T.G.V. a solicitat revizuirea deciziei nr. 924 din 17 martie 2003 a Curții de Apel Craiova, întrucât
ÎCCJ 2013-04-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2674/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele; Prin decizia nr. 977 din 9 aprilie 2013, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a admis recursul formulat de intimata SC G.F.R. SA împotriva sentinței civile nr. 5765 din 20 decembrie 2012, pr
Sursă