ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2909/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2909/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2002)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Secția comercială a Curții de Apel
Craiova, prin decizia nr. 1860 din 15 noiembrie 2002, a admis recursul declarat
de reclamantul C.L.M. Craiova, împotriva sentinței nr. 2026 din 5 iulie 2002 a
Tribunalului Dolj.
Pârâții I.E. și SC I.P.E. SNC au
formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 1860 din 15 noiembrie 2002,
pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială.
Cererea de revizuire a fost
întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
revizuienții arătând că decizia a cărei revizuire a fost cerută este contrară
sentinței nr. 2026 din 5 iulie 2002, pronunțată de Tribunalul Dolj.
Ori, se constată că, prin decizia nr.
1860 din 15 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova a fost soluționat recursul
declarat de reclamant împotriva sentinței nr. 2026 din 5 iulie 2002 a
Tribunalului Dolj, așa încât, rezultă, fără putință de tăgadă, că revizuienții
sunt într-o eroare totală asupra căii de atac exercitate și intitulată
„revizuire”, întrucât decizia pe care cer a fi revizuită a soluționat calea de atac,
recursul, promovat împotriva sentinței pe care aceștia o apreciază a fi
„contrară” deciziei pronunțată în recurs.
Astfel, între decizia ce a
soluționat recursul declarat împotriva sentinței nu se poate vorbi despre
hotărâri potrivnice, nici în accepțiunea pct. 7 din art. 322 C. proc. civ.,
care reglementează că revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs
atunci când evocă fondul se poate cere „dacă există hotărâri definitive
potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și
aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate”.
În consecință, constatând că
sentința Tribunalului Dolj a fost recurată la cererea reclamantului C.L.M.
Craiova, Curtea de Apel Craiova pronunțând decizia irevocabilă ce a soluționat
recursul, cele două hotărâri sus-evocate nu au caracter de hotărâri definitive
potrivnice, decizia soluționând calea de atac declarată împotriva sentinței,
astfel că, revizuirea, în speță, este inadmisibilă.
Așa fiind, pentru considerentele ce
preced, Curtea va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire a
deciziei nr. 1860 din 15 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova formulată de I.E.
și SC I.P.E. SNC, ca inadmisibilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 17 mai 2005.