ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.01.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 167/2010

HOTĂRÂRE
19.01.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 167/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 79 din 10

aprilie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC V. SRL

Scheia, în contradictoriu cu pârâtele D.R.A.O.V. Iași și D.J.A.O.V. Suceava. Pe

cale de consecință, instanța de judecată a suspendat executarea deciziei de

impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de

inspecția fiscală nr. 508 din 16 ianuarie 2009 emisă de cea din urmă pârâtă.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că, în speță, sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Împotriva acestei hotărâri,

în termen legal, a formulat recurs D.R.A.O.V. Iași, în numele și pentru A.N.V.,

criticând-o pentru nelegalitate.

În motivarea recursului s-a

arătat, în esență, că în raport de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004

pentru a se dispune suspendarea actelor administrative este necesar a fi

întrunite cumulativ două condiții, respectiv existența cazului bine justificat,

ceea ce presupune existența unei puternice îndoieli asupra prezumției de

legalitate a actului administrativ contestat, precum și necesitatea prevenirii

unei pagube iminente, or, în speță, din probele administrate nu rezultă că cele

două cerințe legale sunt îndeplinite.

La termenul din 19 ianuarie

2010 intimata SC V. SRL Scheia a invocat excepția lipsei calității procesuale a

persoanei care a declarat recursul.

Având în vedere prevederile art.

137 C. proc. civ., care impun instanței să se pronunțe cu prioritate asupra

excepțiilor de procedură, Înalta Curte de Casație și Justiție va examina

excepția invocată de intimata SC V. SRL Scheia.

În principiu, doar părțile

care au participat la fond pot exercita calea recursului. În speță, părți la

fond au fost reclamanta SC V. SRL Scheia și pârâtele D.J.A.O.V. Suceava și D.R.A.O.V.

Iași, prin urmare, doar aceste persoane, nu alte entități, cum este cazul în

cauza de față, A.N.V., indiferent dacă posedă sau nu personalitate juridică, au

deschisă calea recursului. În contenciosul administrativ, calitatea procesuală

pasivă nu depinde de posesia personalității juridice, ci de capacitatea de a

emite/adopta acte administrative. Astfel spus, o autoritate publică poate sta în

proces ca pârât în măsura în care are calitatea de emitent al actului

administrativ contestat sau nu a soluționat în termen legal ori a refuzat

nejustificat să rezolve o cerere a reclamantului referitoare la un drept sau la

un interes legitim, și nu trebuie dublată în proces de autoritatea ierarhic

superioară, chiar dacă numai această din urmă are personalitate juridică.

În consecință, în cauza de

față A.N.V. nu posedă calitatea procesuală de a declara recurs, astfel că va fi

admisă excepția invocată de reclamantă și va fi respins recursul ca declarat de

o persoană fără calitate procesuală, conform art. 312 C. proc. civ., examinarea

motivelor de recurs fiind, în această situație, superfluă.

Admite excepția invocată de intimata

SC V. SRL. Respinge recursul declarat de D.R.A.O.V. Iași, în numele și pentru A.N.V.,

împotriva sentinței nr. 79 din 10 aprilie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat

de o persoană fără calitate procesuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 ianuarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-01-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 213/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 03 mai 2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității for
ÎCCJ 2010-05-06
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2379/2010
din O.G. nr. 92/2003, suspendarea soluționării acestei contestații, urmând a fi reluată procedura administrativă la încetarea cu caracter definitiv a motivului care a determinat suspendarea. Conform înscrisurilor de la filele 24,25 dosar fo
ÎCCJ 2010-12-10
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5553/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții P.D. și D.P. au chemat în judecat
ÎCCJ 2010-12-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5466/2010
ție, susține recurenta-pârâtă, cum că prin executarea actelor administrației fiscale ar fi grav prejudiciată, nu poate conduce la îndeplinirea celor două condiții. Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului c
ÎCCJ 2010-11-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4775/2010
nut că actul atacat nu conține situația de fapt care a dus la luarea măsurii revocării autorizației, iar pe de altă parte, actul nu conține suficiente date care să permită instanței verificarea condițiilor ce au determinat emiterea deciziei
Sursă