ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2532/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2532/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 435 din 18 februarie
2010, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și
fiscal, a respins contestația în anulare formulată de SC R.S. SRL Olt
împotriva deciziei nr. 2472 din 14 mai 2009 a aceleiași instanțe.
Prin aceeași decizie,
instanța de judecată a respins și cererea formulată de contestatoare,
prin care solicita sesizarea Curții Constituționale în vederea
soluționării excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. VII alin. (4) și (5) din Legea nr. 38/2003,
reținând că prevederile legale criticate nu au legătură cu
soluționarea contestației în anulare.
Împotriva deciziei nr. 435 din 18
februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios
administrativ și fiscal, a declarat recurs, exclusiv cu privire la
soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții
Constituționale, SC R.S. SRL Olt, arătând, în esență, că
în mod greșit a procedat instanța de judecată reținând
că dispozițiile legale a căror neconstituționalitate s-a
invocat nu au legătură cu soluționarea cauzei.
Examinând hotărârea atacată
în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de
recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în
cauză, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea
constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în
continuare.
Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, republicată, „
Curtea
Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața
instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei
dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care
are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a
litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia
”.
Înalta Curte
apreciază că în mod corect s-a reținut, prin hotărârea
recurată, că, în speță, nu sunt întrunite condițiile
privind admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale,
prevăzute de
dispozițiile legale mai sus citate, întrucât instanța de
judecată urma să se pronunțe asupra unei cereri de revizuire iar
nu asupra fondului litigiului.
Astfel, obiectul
judecății, în fața instanței a cărei hotărâre se
atacă, l-a constituit cererea de revizuire formulată de SC R.S. SRL
Olt împotriva unei decizii pronunțate în recurs, în cauză fiind aplicabile
strict prevederile art. 322 și urm. C. proc. civ., referitoare la
revizuire, iar nu cele ale art. VII alin. (4) și (5) din Legea nr. 38/2003,
față de care a fost invocată excepția de
neconstituționalitate.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins, ca nefondat,
menținându-se hotărârea criticată, ca fiind temeinică
și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC R.S. SRL
Olt împotriva deciziei nr. 435 din 18 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 13 mai 2010.