ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1717/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 253/2004 Judecătoria Deta, a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul L.I. , fiind menținute soluțiile procurorilor prin rezoluțiile din 19 martie 1999 (dosar nr. 18/P/1999) și din 16 aprilie 1999 (dosar nr. 65/II/2/1999). Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut că partea vătămată L.I. a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara o plângere susținând că înscrisurile aflate în dosarul nr. 7155/1998 al Curții de Apel Timișoara sunt false. Din probele administrate, extrasul c.f. nr. 360 nr. top 478 emis de Biroul Carte funciară Deta nu este fals și deci numitul F.C.

nu a săvârșit falsul material în înscrisuri oficiale, prevăzut de art. 288 C. pen. și nici infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 191 C. pen., privind folosirea extrasului de carte funciară. Împotriva acestei sentințe, persoana vătămată a declarat recurs susținând că a fost nedreptățit de F.C. fiindu-i sustrasă o suprafață de 4,5 ha, iar pe de altă parte că Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta nu a descoperit persoanele care au falsificat unele documente care-i atesta dreptul său de proprietate. Tribunalul Timiș, prin decizia penală nr. 567/R/2004, a respins, ca nefondat, recursul. Împotriva acestei decizii, aceeași persoană, parte vătămată a declarat recurs, solicitând admiterea recursului și trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale.

Prin decizia penală nr. 1080/ R din 15 noiembrie 2004, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca inadmisibil, recursul declarat. Și împotriva acestei decizii, Lup Iosif a declarat recurs. Recursul este inadmisibil. Potrivit art. 278 1 C. proc. pen., împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță se poate face recurs. În cauză, recursul declarat de partea vătămată a fost soluționat prin decizia penală nr. 567/R/2004 de Tribunalul Timiș. În atare situație, petentul, în raport de dispozițiile legale nu mai au legal posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac, împotriva acestei decizii definitive. Pe de altă parte dispozițiile legale în materie nu prevăd instituția recursului la recurs, astfel că în temeiul prevederilor art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc.

pen., Curtea va respinge recursul declarat, ca inadmisibil. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul L.I. împotriva deciziei penale nr. 1080/ R din 15 noiembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara. Obligă recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 martie 2005.