ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința arbitrală nr. l din 11 ianuarie 2008, Camera de Comerț și
Industrie Argeș a respins excepția lipsei calității procesuale
active invocată de SC I.G. SRL București. A admis
în
parte cererea SC L.I.G. SRL; a obligat pârâta SC
I.G. SRL la plata sumei de 1.270.000 lei și 127.000
lei, dobândă
legală; a respins capătul 2 din cererea de arbitrare privind plata sumei de
1.682.749 lei și a dobânzilor și a obligat pârâta să
plătească suma de 21.979,3 lei cheltuieli de arbitrare.
Împotriva sentinței arbitrală nr. l din 11 ianuarie 2008 a formulat
acțiune în anulare reclamanta SC I.G. SRL solicitând admiterea acesteia și
desființarea în tot a hotărârii arbitrale, iar pe fond respingerea acțiunii pe
considerentele admiterii excepției „prescrierii dreptului la acțiune sau a
excepției lipsei calității procesuale”
active sau ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ și fiscal, prin sentința nr. l68/ R-C din 19 noiembrie 2008, a
anulat, ca netimbrată, acțiunea în anulare formulată de reclamanta SC I.G. SRL
București.
Împotriva acestei sentințe SC I.G. SRL a formulat contestație în
anulare, în termen, solicitând admiterea contestației în anulare și anularea
sentinței atacate.
Prin sentința nr. 27/ F-C din 28 ianuarie 2009, Curtea de Apel Pitești,
secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins
contestația în anulare, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat
recurs, în termen, reclamanta
SC
I.G. SRL, solicitând admiterea recursului,
modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul
admiterii contestației în
anulare, cu consecința
modificării în tot a sentinței nr. l68/ R-C din 19
noiembrie 2008 și restituirea cauzei spre soluționarea fondului, la
prima
instanță.
Înalta Curte, la termenul de judecată din
data de 12 ianuarie 2010,
a
invocat excepția tardivității recursului, reținând următoarele:
Potrivit art. 301 C. proc. civ.,
„Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii ce se atacă
dacă legea nu dispune altfel”. Aceste dispoziții referitoare la termenul de
recurs fac aplicarea regulii generale prevăzută de art. 102 alin. (1) C. proc.
civ., potrivit
căreia „termenele încep să curgă de la
comunicarea actelor de procedură dacă prin lege nu se prevede altfel”.
Din dispozițiile citate mai sus rezultă că termenul de 15 zile stabilit
pentru promovarea recursului este un termen legal astfel că
dreptul de acces la calea extraordinară de atac a
recursului presupune respectarea întocmai a acestor norme care au caracter
imperativ.
Excepția tardivității fiind o excepție de procedură care este în
legătură cu modul de desfășurare a judecății, peremtorie în raport de efectul
urmărit, are drept consecință respingerea cererii care a fost făcută cu nesocotirea
termenului stabilit de lege.
În concret, sentința recurată a fost comunicată recurentei la data
de 12 februarie 2009, iar recursul a fost declarat
la
data de 9 martie 2009, data poștei. Astfel că, în raport de această
dată, recursul înregistrat la data de 9 martie 2009, nesocotește termenul de 15
zile, prevăzut de art. 301 C. proc. civ., consecința nerespectării acestor
norme fiind aceea că recursul este lipsit de funcția sa procesuală, iar
instanța nu poate păși la examinarea motivelor invocate.
Față de cele ce preced, se va admite
excepția invocată din oficiu și
în consecință se va
respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC I.G. SRL București
împotriva sentinței nr. 27/ F-C din 28 ianuarie 2009 a Curții de Apel Pitești,
secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12
ianuarie 2010.