ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 658/2010

Asupra recursului penal de față; Prin încheierea de la 4 februarie 2010 Curtea de Apel Galați a dispus, în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 respingerea, ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 39/2003, invocată de inculpatul D.M. (fiul lui P. și V.), în Dosarul nr. 6070/121/2008 al Curții de Apel Galați. În baza prevederilor art. 300 2 C. proc. pen. raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului S.M.I. (fiul lui R. și M.). A respins cererea formulată de inculpatul S.M.I. de disjungere a cauzei. Pentru a dispus această soluție, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 112/D/P din 08 iunie 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T.

– Serviciul Teritorial Galați au fost trimiși în judecată inculpații: - S.M.I., în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunilor de trafic și consum de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și infracțiunea de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. - M.A.A., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. - D.M. , pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

- C.P.G., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. În fapt, din actul de sesizare se reține, în esență, că inculpatul S.M.I. a făcut parte dintr-un cerc de consumatori și traficanți de droguri care acționau în zona municipiului Galați, urmărind obținerea de importante foloase bănești de pe urma livrării de droguri. Instanța de fond, Tribunalul Galați, prin sentința penală nr. 257 din 5 mai 2009, în baza probelor administrate în cauză a dispus condamnarea inculpaților la pedepse cu închisoare, privative de libertate, soluție care a fost atacată cu apel.

La termenul din data de 3 februarie 2010 inculpatul D.M., prin apărătorul său ales a formulat o cerere, invocând neconstituționalitatea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003, precizând că acest text de lege încalcă dispozițiile art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și art. 24 referitoare la dreptul la apărare din Constituția României. Se mai precizează în același contest că „se încalcă dreptul la libera asociere, precum și libertatea de exprimare, întrucât prin modul de reglementare a infracțiunii, orice grup de minim trei persoane este grup infracțional și asocierea poate fi făcută de maxim două persoane, în caz contrar ne aflăm în prezența infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Față de cele arătate se solicită a se constata că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, că excepția are legătură cu cauza și, pe cale de consecință, să fie sesizată Curtea Constituțională în vederea soluționării excepției ridicate. Reține instanța de fond că excepția de neconstituționalitate invocată de inculpatul D.M. nu are legătură cu soluționarea cauzei, nefiind întrunite cerințele art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992. Se apreciază că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece ele se aplică fără discriminare tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică. Prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu încalcă nici prevederile art. 24 și nici dispozițiile art. 21 din Constituție.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul D.M., pe care nu l-a motivat în scris și nici nu s-a prezentat în fața Înaltei Curți pentru a-l susține oral. Analizând, însă, din oficiu încheierea recurată sub toate aspectele, în conformitate cu dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce urmează. În mod corect, instanța de fond a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale reținând că excepția de neconstituționalitate invocată de inculpatul D.M. este inadmisibilă. Excepția de neconstituționalitate invocată de inculpat cu referire la dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, nu are legătură cu cauza dedusă judecății, sens în care nu poate fi sesizată Curtea Constituțională cu soluționarea acestei excepții.

Susținerea inculpatului în sensul că prin modul de reglementare a infracțiunii se încalcă dreptul la liberă asociere, în sensul că orice grup de minim trei persoane este grup infracțional și asocierea poate fi făcută de maxim două persoane, în caz contrar, ne aflăm în prezența infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu este întemeiată cât timp nu se arată căror dispoziții constituționale contravin și nici nu menționează care este interesul formulării acestei excepții de neconstituționalitate. Susținerea inculpatului, în sensul că prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003 contravin dispozițiilor art. 21 și art. 24 din Constituție nu este întemeiată cât timp nu se arată în ce mod se încalcă prevederile din legea fundamentală prin modul de reglementare a infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

În raport de considerentele citate, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul inculpatului, ca nefondat. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.M. zis C. împotriva încheierii din 4 februarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 6070/121/2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2010.