ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 154/2011

Asupra recursului penal de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 122/F din 26 iulie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. 828/44/2009 s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de petiționara SC P.F. SRL Galați, împotriva ordonanței nr. 19/D/P/2009 din 23 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați. A obligat petiționara la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele. Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, petiționara, prin reprezentantul său legal U.P., a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraților P.P., M.L.

- judecători în cadrul Tribunalului Galați și I.B., M.C., M.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani prevăzute de art. 26 raportat la art. 23 din Legea nr. 656/2002, fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 C. pen. respectiv art. 7 din Legea nr. 39/2003. Din actele premergătoare dispuse și efectuate în cauză a rezultat că administratorul persoanei vătămate SC P.F. SRL Galați este nemulțumit de modul de soluționare al dosarului civil nr. 7794/121/2008 al Tribunalului Galați susținând că magistratul judecător P.P. „își folosește funcția acoperind abuzuri și falsuri comise de către magistratul M.L., acoperind documente și hotărâri judecătorești prin care a fost desemnat ca lichidator SC C.L.

SRL", astfel că, prin această activitate a fost înlesnită activitatea infracțională a celorlalți făptuitori care au comis acte de complicitate la infracțiunile descrise în plângerea sa. Procurorul reține că, în cauză, nu există indicii care să contureze, chiar și într-o formă sumară, existența unui grup infracțional organizat, afirmațiile petiționarului bazându-se exclusiv pe presupunerile sale. Aceste susțineri nu se coroborează cu nicio probă din dosar, nu se poate reține existența unei structuri organizate, caracter coordonat, reguli bine stabilite și nici aderarea sau sprijinirea unui grup de criminalitate organizată. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 din Legea nr. 656/2002, procurorul reține că aspectele sesizate de petiționar nu se circumscriu infracțiunilor date prin lege în competența D.I.I.C.O.T.

În aceste condiții, competența de soluționare aparține Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, intimații fiind judecători la Tribunalul Galați, conform dispozițiilor art. 28 1 lit. b) C. proc. pen. Neputându-se reține indicii privind săvârșirea de către intimați a vreunei fapte penale, procurorul, prin ordonanța nr. 19/D/P/2009 din 23 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați, a dispus, conform art. 228 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P.P. și M.L. - judecători In cadrul Tribunalului Galați, I.B., M.C. și M.A., pentru săvârșirea infracțiunii săvârșită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.

În baza art. 45 C. proc. pen., art. 38 și art. 42 C. proc. pen. s-a dispus disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe făptuitorii P.P., M.L. - judecători la Tribunalul Galați - I.B., M.C. și M.A. cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 23 din Legea nr. 656/2002 și art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați. Împotriva acestei ordonanțe petenta a formulat plângere conform dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., la data de 14 mai 2009, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. 828/44/2009, iar la data de 15 mai 2009 a formulat plângere în condițiile art. 278 C. proc.

pen. , cauza fiind înregistrată la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați sub nr. 35/D/II/2 din 15 mai 2009. Până la termenul din data de 19 iunie 2009 stabilit în dosarul nr. 828/44/2009 al Curții de Apel Galați, procurorul șef al Serviciului Teritorial Galați - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a soluționat plângerea petentei prin ordonanța nr. 35/D/II/2/2009 din 5 iunie 2009, lucrare care a fost atacată de petentă separat la data de 17 iunie 2009, cu plângerea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava sub nr. 793/39/2009. Prin sentința penală nr. 112 din 30 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 793/39/2009, s-a dispus: - admiterea plângerii formulată de petenta SC P.F.

SRL GALAȚI; - desființarea ordonanței nr. 35/D/II/2/2009 din 5 iunie 2009 pronunțată de procurorul șef al Serviciului Teritorial Galați - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și trimiterea cauzei aceluiași parchet pentru a se pronunța în conformitate cu dispozițiile art. 278 C. proc. pen. În motivarea sentinței penale, instanța de judecată a reținut, în esență, că există contradicție între partea introductivă și considerentele ordonanței atacate de petent - nr. 35/D/II/2/2009 și dispozitivul acesteia, în sensul că deși s-a reținut că plângerea vizează ordonanța cu nr. 19/D/P/2009 din data de 23 aprilie 2009 a Serviciului Teritorial Galați - D.I.I.C.O.T., soluția de respingere, respectiv cea cuprinsă în dispozitivul ordonanței, se referă la ordonanța numărul 49/D/P/2008 din data de 2 februarie 2009 a aceleiași unități și nu la ordonanța nr. 19/D/P/2009 din data de 23 aprilie 2009. D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Galați s-a conformat dispozițiilor cuprinse în sentința penală nr. 112 din 30 octombrie 2009 a Curții de Apel Suceava (dosarul nr. 793/39/2009), pronunțându-se asupra plângerii petentei formulată împotriva ordonanței dată în dosarul nr. 19/D/P/2009 din data de 23 aprilie 2009, prin ordonanța nr. 35/D/II/2/2009 din data de 3 februarie 2010 prin care s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentei, reținându-se, în esență, că soluția dată prin ordonanța atacată este temeinică și legală. Instanța de fond, sesizată cu plângerea formulată de petiționar, a reținut, în esență, că soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de intimații P.P., M.L., I.B., M.C. și M.A.

sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea și combaterea criminalității organizate este legală și temeinică. De altfel și soluția de disjungere, deși excede cadrului reglementat de art. 278 1 C. proc. pen., a fost apreciată de către instanța de fond ca fiind corectă. Împotriva sentinței pronunțată de prima instanță, a declarat recurs petiționara SC P.F. SRL Galați, prin reprezentantul său legal U.P., solicitând casarea acesteia și, în cadrul rejudecării, admiterea plângerii și desființarea ordonanței atacate. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul în conformitate cu prevederile art. 385 14 alin. (7) C. proc. pen. cu referire la art. 278 1 alin. (7) C. proc.

pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente. Sub un prim aspect se impune a se reține că în procedura specială instituită de art. 278 C. proc. pen. pot fi atacate în instanță doar soluțiile de netrimitere în judecată nu și alte soluții adoptate de procuror cum ar fi, de pildă, soluția de disjungere a cauzei dispusă de procuror. Pe de altă parte, pentru a se putea dispune începerea urmăririi penale, legea cere îndeplinirea a două condiții. Prima condiție constă în existența acelui minim de date care permit organului de urmărire penală să considere că s-a săvârșit în mod cert o infracțiune, caz în care organul de urmărire penală poate deține informațiile, fie direct din cererea făcută, fie din actele premergătoare desfășurate ulterior sesizării.

Cea de a doua condiție necesară începerii urmăririi penale rezultă din art. 228 C. proc. pen. și constă în inexistența cazurilor de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10 C. proc. pen. , cu excepția celui prevăzut la lit. b) 1 . Întrucât actele premergătoare începerii urmăririi penale efectuate în cauză au stabilit în mod neechivoc, că intimații nu au săvârșit vreo faptă penală, se constată că, atât ordonanța procurorului, cât și sentința pronunțată de instanța de fond sunt legale și temeinice. În condițiile în care afirmațiile petiționarului U.P. privind săvârșirea de către intimați a infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu sunt susținute de probe, nu pot fi corelate cu alte date care să contureze existența vreunei fapte penale, ele rămân simple presupuneri ale acestuia.

Cât privește soluția de disjungere adoptată în cauză, așa cum s-a arătat anterior, aceasta nu poate fi cenzurată de instanță în procedura prevăzută de art. 278 1 C. proc. pen. Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara SC P.F. SRL Galați, prin reprezentant legal U.P., împotriva sentinței penale nr. 122/F din 26 iulie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta petiționară la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat recursul declarat de petiționara SC P.F. SRL Galați prin Administrator U.P. împotriva sentinței penale nr. 122/F din 26 iulie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 ianuarie 2011.