ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1379/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția

a VI-a comercială, reclamanta SC P.C.G. SRL a chemat în judecată pe

pârâtele B.N.R., centrala incidentelor de plăți București,

și B.C.R. SA București, Agenția Berceni, solicitând

instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să

dispună anularea somației din 2008 emisă de B.C.R., Agenția

Berceni, anularea cererii din 2008 de înscriere a refuzului bancar de

plată, anularea interdicției bancare prin care reclamantei îi este

interzis să mai utilizeze pe o perioadă de un an C.E.C. –uri.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că între petentă în calitate de executant și SC S.

SRL în calitate de beneficiar a fost încheiat contractul de execuție de

lucrări 2007 care cuprindea executarea de lucrări de reabilitare

și modernizare a mai multor sisteme rutiere din București. Ulterior,

reclamanta a subcontractat o parte din aceste lucrări către SC B.B.

SA, în calitate de executant. Prin act adițional părțile au

stabilit faptul că reclamanta îi va preda cu titlu de garanție

executantului o filă C.E.C. pentru contravaloarea serviciilor ce urmau a

fi prestate de către executant, iar plata lucrării se va face

după achitarea contravalorii totale a lucrărilor. SC B.B. SA în

calitate de executant nu și-a respectat obligațiile asumate, și

ulterior această societate a completat C.E.C.-ul și a solicitat

unității bancare virarea contravalorii acesteia.

Reclamanta, ulterior a formulat cerere

completatoare prin care a solicitat anularea întregului incident de plată

și eliminarea din evidența B.N.R. a acestui incident, fiind invocate

prevederile art. 82 și art. 132 C. proc. civ. și art. 36 din

Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R.

Intimata a invocat excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtei BNR.

Prin sentința comercială nr. 4416

din data de 18 martie 2009, Tribunalul București, secția a VI-a

comercială, a respins excepția și pe fond a respins

acțiunea formulată de reclamantă.

Sentința a fost apelată de

către reclamanta SC P.C.G. SRL București iar Curtea de Apel

București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială

nr. 392 din 12 octombrie 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de

reclamantă, menținând ca legală și temeinică

sentința primei instanțe.

Împotriva deciziei sus evocată a

declarat recurs reclamanta SC P.C.G. SA București, fără a indica

în concret motivele de nelegalitate conform art. 304 C. proc. civ., prin care a

solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacată

și pe cale de consecință admiterea cererii formulată de

reclamantă.

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte,

conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 și art. 20 din Legea nr.

146/1997, modificată, a luat în examinare excepția netimbrării

cererii de recurs, având în vedere că invocarea acesteia primează

înaintea oricărei alte cereri și invocării altor excepții,

formulate în fața instanțelor de judecată, și a

reținut:

Art.1 din Legea nr. 146/1997,

modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că

acțiunile și cererile introduse la instanțele

judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute

de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de

către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod

excepțional, până la termenul stabilit de către

instanță.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997

și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu

achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se

anulează ca netimbrată.

Față de dispozițiile legale

evocate se constată că recursul declarat de către recurenta

reclamantă SC P.C.G. SA București nu a fost însoțit de dovada

achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 6 lei și timbru

judiciar de 0,15 lei, recurenta fiind citată pentru termenul de

judecată din data de 23 aprilie 2010 cu mențiunea timbrării

cererii de recurs.

În raport de împrejurarea că recurenta

nu s-a conformat obligației de timbrare a cererii de recurs potrivit

mențiunii din citația emisă pentru termenul de judecată din

data de 23 aprilie 2010, când procedura de citare a fost legal

îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea eficiență

dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997,

modificată și respectiv art. 35 pct. 1 și 5 din Normele

metodologice de aplicare a legii, precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995,

privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare și să

dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta

SC P.C.G. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 392 din 12 octombrie

2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială,

ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 23 aprilie 2010.