ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2270/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2270/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 501/2009 din 23 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă
acțiunea formulată de reclamantul P.N. în contradictoriu cu C.J.P.S., instanța
dispunând anularea Hotărârii nr. 5.673 din 16 aprilie 2009 și obligarea pârâtei
să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 1 noiembrie
1940 – 1 octombrie 1944 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr.
105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările
ulterioare, începând cu data de 1 mai 2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a
reținut că martorii audiați au confirmat calitatea de refugiați a familiei
reclamantului, arătând totodată că refugiul a fost determinat de teama
persecuțiilor etnice ce s-au exercitat asupra lor.
Prima instanță a avut în vedere și împrejurarea că
probele testimoniale provin de la persoane care la rândul lor sunt beneficiare
ale prevederilor Legii nr. 189/2000, fiindu-le recunoscută calitatea prin
hotărâri similare ale pârâtei.
A mai reținut instanța fondului și împrejurarea că frații
reclamantului sunt beneficiari ai Legii nr. 189/2000, pârâta recunoscându-le
statutul de refugiat, astfel încât aplicarea unui tratament discriminatoriu
între frați ar fi inechitabilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P.S.,
criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând
prevederea art. 1191 C. civ., în raport cu cuantumul indemnizației lunare la care
beneficiarii Legii nr. 189/2000 sunt îndrituiți.
A mai susținut recurenta că declarațiile date în cauză nu
stabilesc fără echivoc împrejurarea că reclamantul a fost refugiat pe criterii
etnice.
Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând motivele invocate
în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale
incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele
ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acestui act
normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu
începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul
mai sus menționat.
Conform art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor
O.G. nr. 105/1999, persoana strămutată este aceea care a fost mutată sau care a
fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.
De asemenea, în acord cu dispozițiile art. 6
1
din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor
acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, dovada încadrării în
situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanță se poate face cu acte oficiale
eliberate de organele competente și, în lipsa acestor acte, prin declarație cu
martori.
Din probatoriul administrat în cauză, în speță
înscrisurile depuse la dosarul de fond, precum și din declarațiile martorilor
audiați nemijlocit de instanța fondului, rezultă că intimatul - reclamant se
încadrează în situația prevăzută de lege, fiind îndrituit să beneficieze de
măsurile reparatorii în speță, situație dovedită de acesta în conformitate cu
prevederile art. 6
1
din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele
pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002.
Pentru
considerentele arătate, se constată că instanța a pronunțat o hotărâre legală
și temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în temeiul art.
312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.J.P.S., împotriva sentinței
civile nr. 501/2009 din 23 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 aprilie
2010.