ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1470/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 158/F-CONT din 7 octombrie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanții D.E., V.E., V.G., F.I., C.N., G.I., S.M., T.E., M.D., D.V. și B.Ș., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care solicitau anularea parțială a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria MO7 nr. 0364 emis la data de 6 aprilie 1998 de către Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru SC V.A. Râmnicu-Vâlcea. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanții nu au exercitat plângerea prealabilă în termenul legal, prevăzut de dispozițiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs reclamanții, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând, în esență, că, față de împrejurarea că data luării la cunoștință de emiterea actului contestat este luna mai a anului 2008, exercitarea plângerii prealabile, la data de 5 iunie 2008, se încadrează în termenul de 30 de zile prevăzut de lege. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenți, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia” [alin. (1)] și „ Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7)” [ alin. (3)] . Așa cum rezultă din dispozițiile legale citate, momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile, în care poate fi introdusă plângerea prealabilă de către un terț vătămat într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, este momentul în care terțul interesat a luat cunoștință, pe orice cale, de existența actului.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, „ Înscrierile în cartea funciară își vor produce efectele de opozabilitate față de terți de la data înregistrării cererilor … . ” Or, la data de 12 martie 2003, lucrările de publicitate imobiliară pentru terenurile menționate în lista anexă a certificatului de atestare a dreptului de proprietate contestat au fost înscrise la Judecătoria Drăgășani – Biroul de Carte Funciară Drăgășani.

În speță, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, data de la care actul administrativ contestat a devenit opozabil recurenților-reclamanți este, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, data de 12 martie 2003, când a fost realizată î nscrierea în cartea funciară a terenurilor menționate în lista anexă a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria MO7 nr. 0364, act față de care recurenții au calitatea de terți, fără a avea relevanță împrejurarea că la acea dată titlurile de proprietate ale acestora nu fuseseră emise. Așa fiind, raportat la data de 12 martie 2003, când actul administrativ contestat a devenit opozabil, în temeiul legii, recurenților-reclamanți, în mod corect a reținut instanța de fond că sesizarea autorității administrative emitente a actului atacat, la data de 5 iunie 2008, a fost făcută cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții D.E., V.E., V.G., F.I., C.N., G.I., S.M., T.E., M.D., D.V. și B.Ș. împotriva sentinței nr. 158/F-CONT din 7 octombrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2010.