ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3627/2010

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 137 din 13 mai 2010 a Tribunalului Arad a fost

condamnat inculpatul R.A.G. în baza art. 174, art. 175 alin. (1) lit. i) cu

aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. la 10 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) d) și e) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71

și art. 64 lit. a), b) d) și e) C. pen., s-a menținut starea de

arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata

reținerii și arestării preventive de la 31 decembrie 2009 la zi.

Inculpatul a fost obligat la plata

sumelor de 2782,60 lei despăgubiri civile și de 20.000 Euro daune

morale către partea civilă C.M.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut în fapt că în noaptea de 303/31 decembrie

2009, inculpatul, aflat în fața barului din jud. Arad, a aplicat victimei G.N.

multiple și intense lovituri în zone vitale cauzându-i decesul, prin

leziunile grave suferite.

Potrivit raportului medico-legal de

necropsie moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se traumatismului

cranio-cerebral acut cu hemoragie meningee și contuzie cerebrală

difuză. Aceste leziuni au fost produse prin loviri multiple repetate cu

și de corpuri dure și au legătură de cauzalitate

directă cu mecanismul tanatogenerator.

În favoarea inculpatului au fost

recunoscute circumstanțe atenuante conform art. 74 alin. (2) C. pen.,

avându-se în vedere lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră pe

parcursul procesului penal, regretul pentru fapta comisă precum și

gradul redus de instrucție.

Sub aspectul laturii civile s-au apreciat

ca dovedite numai sumele acordate.

Prin decizia penală nr. 100 din 7

iulie 2010 a Curții de Apel Timișoara a fost admis apelul declarat de

partea civilă C.M. și s-au majorat despăgubirile materiale la

4262,60 lei și daunele morale la 30.000 Euro.

Totodată a fost respins ca tardiv

apelul declarat de procuror.

Pentru a decide astfel, instanța de

control judiciar, reapreciind probele cauzei a considerat că sumele

stabilite de prima instanță drept despăgubiri pentru prejudiciul

moral și material suferit, nu reprezintă o justă desdăunare

și că se impune în raport cu dovezile administrate majorarea

acestora.

Referitor la apelul declarat de procuror

s-a considerat că acesta este tardiv, întrucât a fost declarat la 25 mai

2010, după trecerea termenului prevăzut de lege.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, care, invocând

dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc.

pen., a susținut că soluția de respingere a apelului ca tardiv

introdus este greșită și că acesta a fost declarat în

termen, în ziua lucrătoare care urma celei de 24 mai 2010, zi de

sărbătoare legală nelucrătoare.

S-a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la

aceeași instanță în vederea soluționării apelului

declarat de procuror.

Recursul declarat este întemeiat.

În conformitate cu dispozițiile art.

363 alin. (1) și (2) C. proc. pen. termenul de apel este de 10 zile

și el curge, pentru procuror de la pronunțare.

Pe de altă parte, potrivit art. 186 alin.

(2) și (4) din același cod, la calcularea termenelor pe zile nu se

socotește ziua la care începe să curgă termenul și nici

ziua la care acesta se împlinește. Când ultima zi a unui termen cade

într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile

lucrătoare care urmează.

Prin Legea nr. 202 din 21 octombrie 2008,

publicată în M.Of. nr. 728 din 28 octombrie 2008, au fost modificate

dispozițiile art. 134 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 –Codul Muncii,

stabilindu-se între altele ca zile de sărbătoare legală în care

nu se lucrează prima și a doua zi de Rusalii.

Conform Calendarului Ortodox, Catolic

și Greco-Catolic pe anul 2010, sărbătoarea Rusaliilor a fost în

zilele de duminică 23 mai și luni 24 mai 2010, acestea fiind

nelucrătoare, conform Codului muncii.

Din analiza actelor dosarului se

constată că hotărârea primei instanțe a fost

pronunțată la 13 mai 2010, că apelul procurorului a fost

declarat la 25 mai 2010, în prima zi lucrătoare ce a urmat celei de

sărbătoare legală a Rusaliilor din 24 mai 2010.

Ca urmare, apelul procurorului a fost

declarat înăuntrul termenului prevăzut de lege.

Întrucât instanța de control

judiciar a pronunțat o soluție de respingere a apelului declarat de

procuror cu înfrângerea prevederilor arătate, decizia atacată este

supusă casării, în temeiul art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen.

Față de considerentele ce

preced, Curtea, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen.

urmează a admite recursul declarat de parchet, a casa decizia atacată

și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara în

vederea soluționării apelului declarat de procuror.

Întrucât temeiurile avute în vedere la

luarea măsurii arestării preventive se mențin, și că

în cauză a fost pronunțată o hotărâre de condamnare de

către Tribunalul Arad, Curtea, potrivit art. 385

17

alin. (4) cu

referire la art. 382 și art. 383 C. proc. pen. coroborat cu art. 5 alin.

(1) lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

urmează a menține starea de arest a inculpatului.

Se va stabili ca onorariul pentru

apărătorul din oficiu să fie plătit din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva

deciziei penale nr. 100/A din 7 iulie 2010 pronunțată de Curtea de

Apel Timișoara, secția penală, privind pe inculpatul R.A.G.

Casează decizia atacată și

trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara.

Menține starea de arest a intimatului

inculpat.

Onorariul apărătorului

desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat R.A.G. în sumă de 200 lei se

va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică azi 18 octombrie 2010.