ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3627/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 137 din 13 mai 2010 a Tribunalului Arad a fost condamnat inculpatul R.A.G. în baza art. 174, art. 175 alin. (1) lit. i) cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) d) și e) C. pen. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a), b) d) și e) C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 decembrie 2009 la zi. Inculpatul a fost obligat la plata sumelor de 2782,60 lei despăgubiri civile și de 20.000 Euro daune morale către partea civilă C.M.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut în fapt că în noaptea de 303/31 decembrie 2009, inculpatul, aflat în fața barului din jud. Arad, a aplicat victimei G.N. multiple și intense lovituri în zone vitale cauzându-i decesul, prin leziunile grave suferite. Potrivit raportului medico-legal de necropsie moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se traumatismului cranio-cerebral acut cu hemoragie meningee și contuzie cerebrală difuză. Aceste leziuni au fost produse prin loviri multiple repetate cu și de corpuri dure și au legătură de cauzalitate directă cu mecanismul tanatogenerator. În favoarea inculpatului au fost recunoscute circumstanțe atenuante conform art. 74 alin. (2) C. pen., avându-se în vedere lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră pe parcursul procesului penal, regretul pentru fapta comisă precum și gradul redus de instrucție.

Sub aspectul laturii civile s-au apreciat ca dovedite numai sumele acordate. Prin decizia penală nr. 100 din 7 iulie 2010 a Curții de Apel Timișoara a fost admis apelul declarat de partea civilă C.M. și s-au majorat despăgubirile materiale la 4262,60 lei și daunele morale la 30.000 Euro. Totodată a fost respins ca tardiv apelul declarat de procuror. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar, reapreciind probele cauzei a considerat că sumele stabilite de prima instanță drept despăgubiri pentru prejudiciul moral și material suferit, nu reprezintă o justă desdăunare și că se impune în raport cu dovezile administrate majorarea acestora. Referitor la apelul declarat de procuror s-a considerat că acesta este tardiv, întrucât a fost declarat la 25 mai 2010, după trecerea termenului prevăzut de lege.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, care, invocând dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc. pen., a susținut că soluția de respingere a apelului ca tardiv introdus este greșită și că acesta a fost declarat în termen, în ziua lucrătoare care urma celei de 24 mai 2010, zi de sărbătoare legală nelucrătoare. S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță în vederea soluționării apelului declarat de procuror. Recursul declarat este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 363 alin. (1) și (2) C. proc. pen. termenul de apel este de 10 zile și el curge, pentru procuror de la pronunțare.

Pe de altă parte, potrivit art. 186 alin. (2) și (4) din același cod, la calcularea termenelor pe zile nu se socotește ziua la care începe să curgă termenul și nici ziua la care acesta se împlinește. Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Prin Legea nr. 202 din 21 octombrie 2008, publicată în M.Of. nr. 728 din 28 octombrie 2008, au fost modificate dispozițiile art. 134 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 –Codul Muncii, stabilindu-se între altele ca zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează prima și a doua zi de Rusalii. Conform Calendarului Ortodox, Catolic și Greco-Catolic pe anul 2010, sărbătoarea Rusaliilor a fost în zilele de duminică 23 mai și luni 24 mai 2010, acestea fiind nelucrătoare, conform Codului muncii.

Din analiza actelor dosarului se constată că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată la 13 mai 2010, că apelul procurorului a fost declarat la 25 mai 2010, în prima zi lucrătoare ce a urmat celei de sărbătoare legală a Rusaliilor din 24 mai 2010. Ca urmare, apelul procurorului a fost declarat înăuntrul termenului prevăzut de lege. Întrucât instanța de control judiciar a pronunțat o soluție de respingere a apelului declarat de procuror cu înfrângerea prevederilor arătate, decizia atacată este supusă casării, în temeiul art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc. pen. Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. urmează a admite recursul declarat de parchet, a casa decizia atacată și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara în vederea soluționării apelului declarat de procuror.

Întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin, și că în cauză a fost pronunțată o hotărâre de condamnare de către Tribunalul Arad, Curtea, potrivit art. 385 17 alin. (4) cu referire la art. 382 și art. 383 C. proc. pen. coroborat cu art. 5 alin. (1) lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, urmează a menține starea de arest a inculpatului. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva deciziei penale nr. 100/A din 7 iulie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, privind pe inculpatul R.A.G. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara. Menține starea de arest a intimatului inculpat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat R.A.G. în sumă de 200 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 18 octombrie 2010.