ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4064/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin încheierea din 26 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, pronunțată în dosarul nr. 710/46/2008 a fost menținută, între alții, starea de arest, a inculpatului T.S.G. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul este judecat pentru infracțiunile prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 (trei fapte), art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, și că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut și că se impune continuarea privării de libertate a acestuia.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul T.S.G. care a solicitat punerea în libertate, susținând că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate. Recursul declarat nu este întemeiat. Potrivit dispozițiilor art. 300 2 C. proc. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat instanța sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive iar conform art. 160 b alin. (3) din același cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța prin încheiere motivată dispune menținerea stării de arest.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că arestarea inculpatului T.S.G. a fost dispusă în baza art. 148 lit. b) și f) C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 (trei fapte), art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 . S-a reținut că, în perioada iulie-septembrie 2006 a pretins și a primit de la învinuitul B.I.D. o sumă de bani în Euro, pretinzând că are influență asupra unor ofițeri examinatori din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise și înmatriculări Vehicule Argeș, pentru ca acesta să obțină permisul auto în condiții frauduloase, împreună cu învinuitul R.F.

a pretins și a primit de la învinuitul O.C.V. 1200 Euro și 600 dolari SUA, în mai multe tranșe, lăsându-l să înțeleagă că are influență asupra unor angajați de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Argeș, pentru ca ultimul să promoveze examenul de încadrare ca subofițer, dar și pentru a-i procura o diplomă de absolvire a liceului falsificată, necesară la compunerea dosarului de înscriere la examen. Totodată, inculpatul este acuzat de faptul că, împreună cu învinuitul R.F. a primit de la învinuitul S.I.P., în perioada iulie-octombrie 2006, suma de 1200 Euro, în mai multe tranșe, promițându-i că va interveni în vederea promovării examenului de încadrare ca subofițer în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș.

Apoi, în baza unei înțelegeri prealabile, împreună cu inculpații G.M.G., ofițer de poliție judiciară și P.V. au ridicat în mod fraudulos 7193 pachete de țigări de contrabandă, pe care le-au însușit fără drept, neprocedând la întocmirea actelor de constatare în vederea valorificării acestora, potrivit prevederilor legale în materie. În urma amplului material probator administrat, a reieșit că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, care se regăsesc în dispozițiile art. 148 lit. b) și f) C. proc. pen., că există motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunile arătate, că există date că acesta încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți (inculpatul a încercat prin persoane interpuse să-l determine pe inculpatul O.C.V.

să-și schimbe declarația, în sensul de a nega că i-a dat banii, amenințându-l că în caz contrar va avea probleme ) și că pentru prezervarea ordinii publice se impune continuarea privării de libertate, în conformitate cu dispozițiile legale evocate. Așa fiind, criticile formulate de inculpat în sensul că prin suspendarea acestuia din funcție, nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică ,astfel încât nu se mai justifică starea de arest ,nu pot fi primite. Față de considerentele arătate, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T.S.G. Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., inculpatul va fi obligat la plata sumei de 230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 30 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, conform art. 5 și art. 6 din Protocolul încheiat de Uniunea Națională a Barourilor din România cu Ministerul Justiției, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.S.G. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 710/46/2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 30 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publica 8 decembrie 2008.