ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1890/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 1475/F din 18 decembrie 2008 a Tribunalului București s-a

dispus în baza art. 20 alin. (1) C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen., art.

175 alin. (1) lit. i) C. pen., condamnarea inculpatului V.D. – fiul lui P. și E.,

la pedeapsa de 12 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

tentativă la omor calificat.

Conform art. 65 alin. (2) C. pen., a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 193 alin. (1) C. pen.,

a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de amenințare.

În temeiul art. 180 alin. (2) C.

pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului V.D. pedeapsa cea mai

grea, de 12 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 4 ani și 6 luni, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa de 17 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64

lit. a), b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., a dedus

din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 2 iunie 2008 la

zi, menținând starea de arest a inculpatului, în temeiul art. 350 C. proc. pen.

Conform art. 14 rap. la art. 346 C.

proc. pen., a obligat pe inculpatul V.D. la plata către partea civilă I.P. a

echivalentului în lei a sumei de 10.000 euro, la cursul de schimb al B.N.R. de

la data efectuării plății, reprezentând daune morale.

A obligat inculpatul la plata către

partea civilă Spitalul Clinic de Urgență București a sumei de 1499,03 lei plus

dobânda legală de referință a B.N.R., de la data pronunțării hotărârii și până

la achitarea debitului, respectiv la plata către partea civilă Spitalul

Universitar de Urgență București a sumei de 15524,3 lei, reprezentând

despăgubiri civile.

În baza art. 113 C. pen. a obligat

pe inculpat, pe timpul executării pedepsei, la tratament medical până la

însănătoșire.

În temeiul art. 191 C. proc. pen.,

obligă inculpatul la plata sumei de 1280 lei, reprezentând cheltuieli judiciare

avansate de stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța a reținut următoarea situație de fapt.

Inculpatul V.D. a întreținut

o relație sentimentală cu partea vătămată I.P. în anul 2004, aproximativ 8

luni, care a fost întreruptă întrucât acesta se manifesta violent.

Pe fondul unei stări de

gelozie accentuată și a unor tulburări psihice, inculpatul a exercitat în mod

repetat presiuni asupra părții vătămate ca să revină asupra deciziei ce au

culminat cu actele de agresiune din data de 20 septembrie 2006 când au fost

aplicate părții vătămate mai multe lovituri cu un cuțit și pumnii, ce au

necesitat îngrijiri medicale de 12-14 zile, 19 septembrie 2006 când pătrunzând

în interiorul locuinței în care locuiește partea vătămată a scris pe pereți cu

o cariocă mai multe mesaje prin care o insulta și o amenința cu moartea și 01

iunie 2008 când în urma unei discuții nemulțumit de refuzul primit, inculpatul

aflat într-un mijloc de transport împreună cu partea vătămată, i-a aplicat

acesteia, o lovitură cu un cuțit, ce i-a provocat o plagă cu secționarea

arterelor vasculare faciale, leziuni ce au necesitat 16-18 zile îngrijiri

medicale și care i-au pus în primejdie viața.

Împotriva acestei hotărâri

inculpatul a declarat apel, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei

din infracțiunea prevăzută de art. 20 rap. la art. 174, art. 175 C. pen. în

infracțiunea prev. de art. 182 alin. (1) C. pen. și pe cale de consecință

reducerea pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 30/A

din 9 februarie 2009 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins

apelul inculpatului, hotărâre ce a fost recurată în termen legal, reiterându-se

motivele formulate în cererea introductivă.

Recursul declarat este

fondat pentru următoarele considerente:

Se constată astfel, din

analiza ansamblului probelor administrate în cauză că fapta comisă întrunește

atât sub aspect obiectiv, cât și sub aspect subiectiv toate elementele

constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat și nu pe cele ale

infracțiunii de vătămare corporală gravă.

Obiectul vulnerant folosit,

regiunea vitală în care s-a aplicat lovitura precum și intensitatea acesteia,

demonstrată de gravitatea leziunilor, impune concluzia că inculpatul a acționat

cel puțin cu intenția indirectă de a ucide victima, și chiar dacă nu a urmărit

acest rezultat, l-a prevăzut și a acceptat producerea lui.

Or, această poziție

subiectivă este specifică infracțiunii de omor și nu a celei de vătămare

corporală gravă, în cazul căreia făptuitorul nu prevede și nu acceptă că

violențele exercitate pot avea drept rezultat suprimarea vieții victimei, și

cel mult în cazul art. 182 alin. (3) urmărește între altele, să-i pună viața în

primejdie.

Recursul inculpatului își

găsește temeiul în dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc.

pen. și este fondat.

În speță, instanța a aplicat

o pedeapsă prea aspră nefăcând o corectă individualizare a acesteia, în raport

de persoana infractorului.

Astfel la stabilirea

cuantumului pedepsei aplicată s-a ținut seama numai de gravitatea activității

infracționale desfășurată de inculpat, neținându-se cont că acesta a recunoscut

săvârșirea faptei, având o atitudine cooperantă, este în vârstă de aproximativ

60 ani, necunoscut cu antecedente penale, și că din raportul de expertiză medico-legală

psihiatrică rezultă că prezintă diagnosticul „tulburare depresivă cu elemente

paranoice”, având discernământ diminuat în raport de faptele comise,

impunându-se obligarea acestuia la tratament medical.

Ca atare, în funcție de

împrejurările arătate se impunea condamnarea inculpatului la o pedeapsă

judicios individualizată, prin înlăturarea sporului aplicat și coborârea

acesteia spre minimul special, în vederea realizării corecte a scopurilor prev.

de art. 52 C. pen., respectiv o reeducare corespunzătoare a inculpatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul V.D. împotriva Deciziei penale nr. 30/A din 9 februarie 2009 a Curții

de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează decizia atacată,

precum și sentința penală nr. 1475/F din 18 decembrie 2008 a Tribunalului

București, secția I penală, numai cu privire la individualizarea pedepsei

aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., precum și

la pedeapsa rezultantă și rejudecând:

Descontopește pedeapsa

rezultantă de 17 ani închisoare în pedepsele componente, pe care le repune în

individualitatea lor după cum urmează, în:

-12 ani și 6 luni închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen. raportat

la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.;

-1 an închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 193 alin. (1) C. pen.;

-2 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.

Înlătură sporul de 4 ani și

6 luni închisoare.

Reduce pedeapsa stabilită

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen. raportat

la art. 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. i) C. pen. de la 12 ani și 6 luni

închisoare la 9 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art.

34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai

grea de 9 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată

recurentului inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la 2 iunie

2008 la 22 mai 2009.

Menține celelalte dispoziții

ale hotărârii atacate.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 22 mai 2009.