ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4736/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul F.L. a chemat în judecată pârâtul F.P., solicitând respectarea deciziei A.V.A.S. nr. 314 din 8 noiembrie 2005 și a deciziei Primarului municipiului București nr. 5501 din 6 martie 2006. Ulterior, cererea a fost precizată în sensul de a chema în judecată pârâta A.N.R.P. , contestând adresa din 10 octombrie 2007 emisă de această pârâtă, prin care dosarul înaintat de Primăria Municipiului București, C.C.S.D., a fost trimisă spre reevaluare Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001. Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că, deși prin dispoziția emisă de Primarul General și prin decizia A.V.A.S.

nr. 314/2005 s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea reclamantului, pentru imobilul situat în București, sector 2, Comisia Centrală din cadrul A.N.R.P. a trimis dosarul spre reevaluare. Inițial, cauza a fost înregistrată la Tribunalul București care, prin sentința civilă nr. 1813/2008, a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București. Prin sentința civilă nr. 1313 din 27 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea reclamantului, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța fondului a reținut că soluția pârâtei privind trimiterea dosarului la Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 este legală, deoarece se impune efectuarea unei expertize topografice, având ca obiect identificarea parcelei menționată în chitanța din 6 octombrie 1936, cu unul dintre cele două numere, 7 sau 9. Împotriva sentinței civile pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamantul F.L., în care arată că imobilul pentru care solicită acordarea despăgubirilor este situat în București, la nr. 9, imobil ce a fost expropriat, iar cel de la nr. 7, există și nu a fost demolat. Se obligă să depună la dosar expertiza topografică cerută de A.N.R.P.

A fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul N.V.V. din care rezultă că terenul de la nr. 9 a fost demolat și a fost expropriat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1976. A.N.R.P. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. După examinarea motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Reclamantul este beneficiarul deciziei nr. 314 din 8 noiembrie 2005 emisă de A.V.A.S., prin care se propune acordarea de măsuri reparatorii pentru o suprafață de teren de 190 m.p. și al dispoziției din 6 martie 2006 a Primarului municipiului București prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru construcția demolată din București, sector 2. Pentru că existau neconcordanțe cu privire la amplasarea terenului de 190 m.p., C.C.S.D.

a trimis dosarele ce au fost conexate la A.V.A.S. în vederea întocmirii unui raport de expertiză. Acest raport de expertiză nu a fost efectuat, dar dosarul a fost restituit C.C.S.D. de către A.V.A.S. Acesta este motivul pentru care reclamantul - recurent nu poate beneficia de despăgubirile propuse pentru imobilul demolat și pentru terenul aferent. În prezenta cauză, reclamantul a contestat adresa prin care C.C.S.D. a restituit dosarul către A.V.A.S. dar, așa cum chiar recurentul recunoaște, nu există niciun motiv de nelegalitate a acestei adrese. Recunoașterea recurentului este dovedită cu faptul că a procedat la efectuarea unei expertize tehnice care să identifice suprafața de teren, raport de expertiză pe care recurentul l-a depus la dosar.

Însă, pentru soluționarea cererilor sale se impune ca expertiza să fie depusă la C.C.S.D. pentru a se putea analiza și urma procedura prevăzută de titlul VII al Legii nr. 247/2005. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de F.L. împotriva sentinței împotriva sentinței civile nr. 1313 din 27 martie 2009 a Curții de Apel București. secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2009.