- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 20 decembrie 2005
- Stat pârât
- HUN
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Restul cererii — inadmisibil
- Prejudiciu material — cerere respinsă
- Prejudiciu moral — sumă acordată
- Cheltuieli de judecată — sumă acordată
Majercsik împotriva Ungariei
Traducere în română Auto
Reclamantul s-a născut în 1949 și trăiește în Mátészalka, Ungaria. În cadrul procedurii inițiate de reclamant, la 12 noiembrie 1993, Curtea Supremă a declarat în cele din urmă că fostul său angajator și-a încheiat activitatea ilegală și i-a acordat plata de indemnizare și daune. În același timp, la 25 mai 1993, reclamantul a interzis o acțiune în fața Curții de Muncire Nyíregyháza împotriva angajatorului care pretinde prejudiciu material și moral. La 15 iunie 1995, Tribunalul muncii a respins cererile reclamantei. La recurs, la 26 iunie 1996, Curtea regională a județului Szabolcs-Szatmár-Bereg a acordat reclamantului daune plus dobânzi acumulate. La 15 aprilie 1997, banca de reexaminare a Curții Supreme a anulat hotărârea de a doua instanță în partea sa privind prejudiciile materiale, și a trimis acest aspect al cauzei Curții Regionale.
În reluarea procedurii de a doua instanță, la 29 septembrie 1998, Curtea regională a acordat daune plus interes acumulat reclamantului. Această decizie a fost parțial anulată de banca de reexaminare a Curții Supreme la 8 iulie 1999 pentru deficiențe procedurale. În reluarea procedurii de a doua instanță, la 29 februarie 2000, Curtea regională a acordat unele daune plus interes acumulat reclamantului și a respins restul acțiunii sale. La 29 martie 2001, banca de reexaminare a Curții Supreme a anulat parțial această decizie, deoarece Curtea regională a calculat greșit suma acordată reclamantului. 10. În cadrul procedurii reluate pentru a treia oară, la 30 octombrie 2001, Curtea regională a acordat reclamantului daune plus dobânzi acumulate.
4. The applicant was born in 1949 and lives in Mátészalka, Hungary.
In proceedings instituted by the applicant, on 12 November 1993 the Supreme Court finally declared that his former employer had terminated his employment unlawfully and granted him severance pay and damages. Simultaneously, on 25 May 1993 the applicant brought an action before the Nyíregyháza Labour Court against the employer claiming pecuniary and non-pecuniary damages.
On 15 June 1995 the Labour Court dismissed the applicant’s claims. On appeal, on 26 June 1996 the Szabolcs-Szatmár-Bereg County Regional Court granted the applicant damages plus accrued interest.
On 15 April 1997 the Supreme Court’s review bench quashed the second-instance decision in its part concerning the pecuniary damages, and remitted this aspect of the case to the Regional Court.
In the resumed second-instance proceedings, on 29 September 1998 the Regional Court granted damages plus accrued interest to the applicant. This decision was partially quashed by the Supreme Court’s review bench on 8 July 1999 for procedural shortcomings.
In the resumed second-instance proceedings, on 29 February 2000 the Regional Court granted some damages plus accrued interest to the applicant and dismissed the remainder of his action. On 29 March 2001 the Supreme Court’s review bench partially quashed this decision as the Regional Court had miscalculated the amount granted to the applicant.
In the proceedings resumed for the third time, on 30 October 2001 the Regional Court granted the applicant damages plus accrued interest.