ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 205/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 13 ianuarie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru Cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 944/64/2009, în baza art. 90 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 222/2008 s-a menținut măsura arestării preventive a persoanei solicitate P.R.D., în baza mandatului de arestare în vederea predării persoanelor solicitate nr. 13 din 17 decembrie 2009 emis de Curtea de Apel Brașov. S-a dispus avansarea din fondurile MJLC către Baroul Brașov a sumei de 150 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu. Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a se dispune astfel, prima instanță a constatat că prin sentința penală nr. 113/F/MEA din 17 decembrie 2009, Curtea de Apel Brașov, având în vedere mandatul european de arestare emis în dosarul nr. 033.007.004-1027/ML-GDV de Judecătorul pentru Cercetări Preliminare din Pisa, Italia, la data de 29 decembrie 2008 a dispus: - arestarea persoanei solicitate P.R.D. pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 17 decembrie 2009 până la data de 14 ianuarie 2010 și - predarea persoanei solicitate către autoritatea emitentă a mandatului european de arestare. Prin adresa nr. 2399520/INS din data de 11 ianuarie 2010, Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Biroul Național Interpol, a comunicat că predarea persoanei solicitate nu a fost realizată.

Potrivit art. 90 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008 instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării, pronunțându-se, în acest sens, prin încheiere motivată. Analizând fapta comisă de persoana solicitată, potrivit descrierii acesteia din mandatul european de arestare, curtea de apel a reținut că persoana solicitată se afla în Pisa – Italia în perioada august 2007 până în iunie 2008, având scopul de a comite o serie nedeterminată de fraude realizate în dauna persoanelor participante la licitații pe internet pentru cumpărarea de autovehicule. În acest sens, a fost creat un site de internet fals, clonă a altor site-uri originale și brevetate, pentru a convinge clienții neavizați să depună bani în conturile deținute de membrii organizației criminale din bănci din Pisa, faptele fiind incriminate de art. 416 bis alin. (2) C. pen.

italian. Curtea de apel a reținut că mandatul european de arestare se execută, astfel cum prevăd dispozițiile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu decizia cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002. În lumina celor de mai sus, având în vedere și manifestarea de voință a persoanei solicitate care a consimțit la predare, neintervenind elemente noi pentru a fi supus analizei din perspectiva măsurii arestării preventive, curtea de apel a dispus menținerea măsurii arestării preventive a persoanei solicitate P.R.D., potrivit art. 90 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, inclusiv onorariul avocatului desemnat din oficiu. Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat recurs persoana solicitată P.R.D., fără a arăta motivele de recurs. La dosarul cauzei, la filele 11, 12 și respectiv 16, se află mai multe cereri, prin care recurentul persoană solicitată P.R.D. menționează că își retrage recursul declarat la data de 13 ianuarie 2010 în dosarul nr. 944/64/2009 al Curții de Apel Brașov și înregistrat în dosarul nr. 460/1/2010 cu termen de judecată la data de 21 ianuarie 2010, la ora 9, camera P 8, completul nr. 4. La termenul de astăzi, în recurs, a lipsit recurentul persoană solicitată P.R.D., aflat în stare de arest, pentru apărarea sa fiind desemnat apărător din oficiu, avocat E.N.

Magistratul asistent a referit că I.P.J. Brașov a comunicat prin fax că inculpatul nu poate fi prezentat instanței, precum și o cerere olografă prin care acesta îți retrage recursul declarat. Înalta Curte a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 159 alin. (4) C. proc. pen. și a acordat cuvântul asupra cererii recurentului. Concluziile apărătorului recurentului persoană solicitată, cât și ale reprezentantului Ministerului Public față de manifestarea unilaterală de voință a recurentului persoană solicitată de a-și retrage recursul declarat, au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii. Înalta Curte, în raport cu declarația scrisă a recurentului persoanei solicitate P.R.D., în sensul retragerii recursului declarat, aceasta reprezentând manifestarea sa unilaterală de voință, în baza art. 385 4 alin. (2) cu referire la art. 369 C. proc.

pen., va lua act de retragerea recursului declarat de recurentul persoană solicitată P.R.D. împotriva încheierii din 13 ianuarie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosar nr. 944/64/2009. În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga recurentul persoană solicitată la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 320 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de recurentul persoană solicitată P.R.D. împotriva încheierii din 13 ianuarie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosar nr. 944/64/2009. Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 21 ianuarie 2010.